Vechi rivalităţi locale: cazul dintre Bârlad şi Vaslui. De ce se cred bârlădenii mai cu moţ?

Locuitorii oraşelor Vaslui şi Bârlad, situate la o distanţă de aproximtiv 55 de kilometri, se contrazic şi se tachinează reciproc de aproape jumătate de secol. Replicile acide s-au meţinut în ciuda trecerii timpului şi chiar au fost alimentate de clasa politică. Resentimentele au la bază o nedreptate istorică comisă în 1968, când a avut loc sistematizarea ţării

Rivalitatea dintre locuitorii celor două oraşe vasluiene se menţine în ciuda trecerii timpului şi s-a născut în 1968 când a avut loc reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării. Atunci, Vasluiul a fost desemnat reşedinţa judeţului Vaslui. Bârlădenii s-au simţit profund nedreptăţiţi, pentru că, anterior acelui moment, Bârladul a fost reşedinţa judeţului Tutova (până la instaurarea comunismului), apoi a devenit reşedinţa regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română.

În 1968, când Vasluiul a ajuns reşedinţă de judeţ, Bârladul avea o populaţie de aproape 50.000 de locuitori, iar Vasluiul avea sub 20.000 de locuitori. Dincolo de diferenţa demografică, Bârladul era superior ca dimensiune şi importanţă economică, culturală etc, comparabil cu Focşaniul sau Bacăul. Aceste două oraşe s-au dezvoltat sistematic în ultima jumătate de secol, iar Bârladul, ca municipiu din judeţul Vaslui, a stagnat.

Radu Beligan a susţinut Vasluiul

“Cât a existat Gheorghiu-Dej, Bârladului a fost susţinut puternic de fostul şef de stat. După ce moare în 1965, Bârladul a intrat într-un con de umbră. Pentru că nu mai avea sprijinul liderului comunist, la împărţirea teritorial-administrativă a ţării au fost lideri care au înclinat balanţa în favoarea Vasluiului.

Printre cei care au avut un cuvânt important de spus pentru desemnarea Vasluiului ca reşedinţă de judeţ au fost: Virgil Trofin, membru al CC al PCR, marele actor Ştefan Ciubotăraşu, Emil Condurache - profesor universitar devenit ulterior academician şi maestrul Radu Beligan despre care se ştie că avea anumite legături cu Vasluiul. În acest joc politic, când nimeni nu se aştepta, a fost ales Vasluiul ca reşedinţă de judeţ. Vasluiul era un târguşor unde nu oprea nici acceleratul. Pe de altă parte, Bârladul avea o economie puternică, ca să nu mai vorbesc despre activitatea culturală şi istoria locului. Vasluiul nu avea cadre şi timp de decenii s-a apelat la cadrele formate în Bârlad. Bârlădenii promovaţi în funcţii la Vaslui au folosit acest lucru ca o rampă de lansare, practic, au trădat Bârladul”, a spus, prof. Oltea Răşcanu-Gramaticu, preşedintele Societăţii Naţionale de Istorie, filiala Bârlad.

Orgoliul bârlădenilor a fost profund rănit, mai cu seamă că în toţi anii dinainte de 1990, chiar şi după, economia Bârladului a susţinut întreg judeţul. Fabrici precum Rulmentul, FEPA, Vigonia, Abrazive şi Confecţii aduceau peste 50% din veniturile judeţului. Fondurile pentru sistematizare şi dezvoltare au fost direcţionate către reşedinţa de judeţ. Astfel s-a ajuns ca după aproape jumătate de secol, Vasluiul să devină un oraş sistematizat iar ca număr de locuitori să devină cel mai mare oraş din judeţ.

“Bârladul este între speranţă şi deziluzie. După 1990, timp de 10 ani au tot fost speranţe că se va face îndreptarea morală, s-au tot făcut documentaţii pentru reînfiinţarea judeţelor abuziv desfiinţate. Tristeţea noastră e că noi, bârlădenii, am rămas deficitari, mai ales din punct de vedere urbanistic”, a completat Oltea Răşcanu-Gramaticu.

“Mâncătorii de semninţe” şi “mâncătorii de rahat”

Disputele dintre vasluieni şi bârlădeni au fost adeseori alimentate chiar de politicieni. Fostul primar de Bârlad, Constantin Constantinescu, într-o intervenţie publică i-a făcut pe locuitorii oraşului reşedinţă de judeţ “mâncători de semniţe”.

Alţi politicieni recunosc că Vasluiul a fost favorizat în defavoarea Bârladului, dar îndeamnă la acceptarea faptelor istorice. Corneliu Bichineţ, vicepreşedintele CJ Vaslui, îşi aminteşte că desfiinţarea judeţului Tutova a avut un impact major asupra bârlădenilor: “În 1968 eram elev de gimnaziu la Bârlad. Diferenţele dintre cele două oraşe erau colosale. A fost o lovitură nemaipomenită când la noua organizare teritorială Vasluiul a fost desemnat reşedinţă de judeţ. Bârlădenii au acceptat cu mare greutate această decizie şi resentimentele au rămas, chiar au fost amplificate de personajele politice. Ca reşedinţă de judeţ, Vasluiul s-a dezvoltat treptat. Acum, cele două municipii sunt de aceeaşi putere. Din nefericire, oamenii simpli mănâncă seminţe, iar oamenii politici mănâncă orice, ca să nu zic rahat”.