Conferinţa pentru Securitate de la Munchen. Radu Tudor: Lumea intră într-un deceniu critic pentru viitoarea ordine internaţională

Conferinţa pentru Securitate de la Munchen se va desfăşura fără participarea Rusiei. Jurnalistul Radu Tudor a făcut o scurtă analiză a reacţiilor statelor occidentale, dar şi a măsurilor necesare pentru viitor, pentru stingerea războiului din Ucraina.

"Dezbaterile despre diferite viziuni pentru ordinea internațională viitoare sunt adesea abstracte și teoretice. Prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a făcut din ciocnirea viziunilor concurente o realitate brutală și mortală. Democrațiile liberale ale lumii se trezesc in provocările lansate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a reactiona. Dar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile.

Este nevoie de o ordine internațională liberală re-vizuită, bazată pe reguli, pentru a consolida rezistența democratică într-o eră de competiție sistemică acerbă cu regimurile autocratice. Dar pentru a face această viziune mai atractivă în rândul comunității internaționale mai largi și pentru a o ajuta să câștige concursul pentru viitoarea ordine internațională, democrațiile trebuie să țină seama și de criticile și preocupările legitime ale comunității internaționale mai largi.

La 24 februarie 2022, Rusia nu numai că a lansat un război împotriva Ucrainei care a provocat deja zeci de mii de victime civile ucrainene, a forțat milioane de oameni să-și părăsească casele și a provocat pagube de război de sute de miliarde de euro.

Odată cu invazia brutală și neprovocată a unui stat suveran, Moscova a lansat, de asemenea, un atac împotriva principiilor de bază ale ordinii de după al Doilea Război Mondial", a scris Radu Tudor pe blogul său.

Simbolistica sprijinului tacit al Chinei pentru Rusia

"Încercarea unei puteri autoritare de a elimina o democrație ca stat național suveran nu este însă singurul semn că revizionismul autocratic se intensifică. Sprijinul tacit al Chinei pentru războiul Rusiei, atitudinea sa militară de a-și afirma propria sferă de influență în Asia de Est și eforturile sale cuprinzătoare de a promova o alternativă autocratică la ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, simbolizează provocarea autocratică mai largă.

Întrebati despre principala linie de falie în politica globală de astăzi, cea mai proeminentă diviziune menționată printre cei chestionați pentru Indicele de securitate din München 2023 este într-adevăr cea dintre democrații și dictaturi.

Cu toate acestea, relevanța clivajului democrație-autocrație variază în funcție de domeniile politice. Dacă o țară este sau nu democrație, nu este în mod clar singurul factor care modelează competiția pentru viitoarea ordine internațională. Simplul fapt că multe guverne din Africa, America Latină și Asia nu au fost dispuse să se pronunțe împotriva agresiunii Rusiei arată că autocrații puternici nu sunt singurii în profunda nemulțumire față de normele și instituțiile internaționale existente – și că pur și simplu apărarea status quo-ului este nu suficient pentru a respinge efectiv împotriva revizioniștilor autocrați.

Drepturile omului (Capitolul 2) au reprezentat un punct major în competiția sistemică în creștere. China, susținută de Rusia, se află în fruntea unei respingeri autoritare mai ample împotriva drepturilor internaționale ale omului și a mecanismelor construite pentru a le proteja. Viziunea pe care Beijingul o urmărește îngrijorează observatorii occidentali. Ea este aceea de a crea o lume sigură, pentru autocrație.

Printre altele, China încearcă să se asigure că drepturile colective, așa cum sunt definite și susținute de stat, au prioritate față de libertățile civile și politice individuale. Dar dezacordul cu privire la drepturile omului este evident și în interiorul și între statele democratice ale lumii. Cu siguranță influențate de experiența colonialismului și imperialismului occidental, multe democrații non-occidentale manifestă o preocupare mai mare față de suveranitate și neintervenție decât omologii lor occidentali și, prin urmare, sunt reticente în a sprijini o acțiune solidă în numele drepturilor omului", a mai arătat jurnalistul.

Rusia, îngrijorare pentru tot globul în urma ameninţărilor nucleare

"Chiar dacă nu arată clar o linie de eroare democrație-autocrație, noua ordine energetică (Capitolul 5) reflectă din ce în ce mai mult considerații geopolitice decât logica pieței. Revizionismul autocratic al Rusiei și armonizarea exporturilor de combustibili fosili au făcut din dependența energetică de marile puteri autocratice o preocupare majoră pentru democrațiile liberale occidentale. Acum trebuie să se asigure că eforturile lor de a se îndepărta de petrolul și gazele rusești nu le sporesc simultan dependența de alte autocrații, inclusiv China (pentru materii prime critice) și Qatar (pentru gaze).

Autocrațiile revizioniste prezintă diverse provocări pentru ordinea nucleară și stabilitatea strategică (Capitolul 6). Cel mai important, amenințările rusești de folosire a armelor nucleare în războiul împotriva Ucrainei au stârnit îngrijorări pe tot globul. China a investit semnificativ în capacități nucleare suplimentare, fără a crește transparența. Și Coreea de Nord și Iranul își prezintă propriile provocări la ordinea nucleară. Având în vedere deteriorarea mediului de securitate, puterile nucleare democratice și-au reiterat angajamentul față de descurajarea nucleară, în timp ce perspectivele inițiativelor de control al armelor s-au diminuat. Dezamăgirea față de lipsa dezarmării, la rândul său, a condus la frustrare în multe părți ale lumii, inclusiv în „Sudul Global”, unde multe țări preconizează un alt tip de ordine nucleară.

Liderii mondiali s-ar putea să nu fie de acord pe multe subiecte în aceste zile – dar mulți dintre ei împărtășesc sentimentul că lumea intră într-un deceniu critic în lupta pentru viitoarea ordine internațională", a concluzionat Radu Tudor.