Cum sa ramai nemuritor
Dimensiune font:
Când m-am apucat de cartea lui Roger Zelazny numitǎ “Nemuritorul” aveam aşteptǎri cumva diferite. Mǎ gândeam cǎ pe de o parte poate cǎ ar fi bine sǎ fie o carte de genul celorlatora scrise de Zelazny – vezi „Domn al luminii“ (publicat tot de editura Nemira), un clasic science fiction între fantasy şi space opera cereascǎ. Sau mǎ gândeam cǎ voi gǎsi cel mult un roman despre scoţianul care rǎtǎceşte prin lume şi cautǎ noi aventuri, gen “Highlander”.
Ei bine, sunt fericit sǎ spun cǎ m-am înşelat. Pe de o parte „Nemuritorul“ este o carte de literaturǎ clasicǎ, ceea ce americanii numesc “mainstream”. Mai precis, mǎ gândeam cǎ Zelazny ar fi scris un roman literar clasic despre condiţia de om care trǎieşte veşnic – în fond, cine vrea cu adevǎrat sǎ fie nemuritor şi sǎ vadǎ cum toţi cei din jur (prieteni sau duşmani) se sting în jurul lui încetul cu încetul? Cu toate aşteptǎrile mele, romanul are o poveste de dragoste mult mai reuşitǎ decât o simplǎ dramǎ legatǎ de trecerea diferenţiatǎ a timpului pentru diferite persoane.
Pe de altǎ parte, Zelazny a reuşit sǎ scrie un roman care atinge mult mai profund temele sceince-fictionului decât multe altele de gen. Tema rǎzboiului nuclear care devasteazǎ planeta Pǎmânt este clasicǎ şi totuşi extrem de actualǎ, mai ales cu proliferarea noilor ameninţǎri globale de genul terorismului sau al ţǎrilor cu programe nucleare proprii (Iran, Coreea de Nord). Ceea ce Zelazny surprinde magistral nu este teama de rǎzboi însǎşi, cât teama de ce se va întâmpla cu supravieţuitorii. Mai mult chiar, Zelazny pune la îndoialǎ înţelepciunea oamenilor ca specie şi dezvǎluie instinctele autodistructive ale terranilor şi consecinţele lor devastatoare.
Mai important chiar, în jocul acesta intervine şi înţelepciunea unei rase superioare, Veganii, care nu vǎd calitǎţile rasei umane aşa cum sunt ele. Dupǎ ce Terra este transformatǎ într-o simplǎ destinaţie turisticǎ, tot ce îi revine lui Conrad, personajul principal, este sǎ deconstruiascǎ şi acest mit planetar pentru Vegani. Astfel, folosirea distrugerii ca instrument de rezistenţǎ, deşi pare ciudatǎ la început, reuşeşte sǎ reveleze extratereştrilor vegani o parte din esenţa omenirii. Distrugerea devine creatoare, o cale pentru salvarea planetei Pǎmânt, aşa cum preconiza Orson Scott Card în “Xenocid” o altǎ serie de cǎrţi revǎzutǎ pe nemira.ro şi pe recenzia.ro.
Pânǎ la final, importanţa experienţei umane poate fi cu greu subestimatǎ şi terranii reuşesc din nou – însǎ doar timpul poate sǎ spunǎ pentru cât timp şi cu ce consecinţe.
Sursa: http://www.cartidecitit.ro/
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau