Genul tau de suspans: literatura politista

Profit de concursul Nemira pentru a dezvalui un aspect al lecturilor mele absent pana acum pe blog: citesc literatura politista! Nu am de gand sa vorbesc acum despre cartile in care, folosind recuzita romanelor politiste, autorii creeaza opere cu limpezimi de parabola. Ci despre o specie anume a literaturii de suspans careia i se spune, in engleza, detective fiction – fictiuni in care detectivi profesionisti sau amatori investigheaza tot felul de acte criminale si in care miza actiunii e descoperirea a “ce s-a intamplat”.

In cele ce urmeaza am sa incerc sa arat care-i specificul literaturii politiste (indiferent de subgen) si cateva diferente dintre subgenurile in chestiune.

1. Poirot vs. Bružek vs. Hesselius – necesitatea unui puzzle si respingerea supranaturalului

Hercule Poirot
Nationalitate: belgian
Ocupatie: detectiv particular; fost politist
Sidekick: Arthur Hastings; Chief Inspector Japp
Creat de: Agatha Christie; 33 de romane; 51 de povestiri
Particularitati: mic de statura, cu un craniu in forma de ou, cu tinuta eleganta si mereu curata, isi ingrijeste mustata cu fanatism, are un milion de mici rutine, e pedant, se infofoleste la cel mai mic semn de vreme rea, iubeste dovleceii.
Metoda de investigatie: logica si psihologica; dispretuieste cautarea de indicii fizice (amprente, mucuri de tigara).
Subgen: Epoca de Aur

Bružek
Nationalitate: ceh
Ocupatie: politist (detectiv)
Sidekick: diversi politisti mai mici in grad
Creat de: Jirí Marek; 13 povestiri
Particularitati: ceh (e de ajuns)
Metoda de investigatie: toate
Subgen: literatura mainstream cu pretext politist


Martin Hesselius
Nationalitate: german
Ocupatie: detectiv privat
Sidekick: -
Creat de: Sheridan Le Fanu; 5 povestiri
Particularitati: erudit; acces la sfera supra-naturala
Metoda de investigatie: logica si psihologica
Subgen: occult detective fiction

In afara de detectiv, mister si investigatie, orice roman politist include un puzzle: prezentarea misterului astfel incat cititorul sa-si doreasca sa il rezolve. Mai mult, rezolvarea acestui puzzle este miza lecturii. In povestirile lui Marek, desi avem crime nerezolvate si detectivi, actiunea nu urmeaza schema clasica a romanului politist (adunarea de indicii si restrangerea campului explicatiilor posibile); Marek si-a propus, de fapt, sa exploreze viata diverselor clase sociale din Praga folosind un pretext politist.

Cazul lui Hesselius e diferit: in aventurile lui avem toate ingredientele romanului politist clasic. Lor li se adauga insa elementul supranatural (demoni, fantome, pitici – vinovati sau suspecti).


2. Wimsey vs. Montalbano – diferenta dintre romanul politist clasic si cel contemporan

Lord Peter Death Bredon Wimsey
Nationalitate: englez
Ocupatie: lord; detectiv amator
Sidekick: Bunter (majordom); Scotland Yard Chief Inspector Charles Parker
Creat de: Dorothy L. Sayers; 12 romane; 5 colectii de povestiri
Particularitati: foarte bogat, foarte inteligent, sportiv; speriat de casnicie; mereu intr-o dispozitie surazatoare
Metoda de investigare: cautare de indicii fizice; psihologica
Subgen: Epoca de Aur


Salvo Montalbano
Nationalitate: italian (Sicilia)
Ocupatie: politist (comisar-sef)
Sidekick: Mimi Augello
Creat de: Andrea Camilleri; 14 romane, 4 colectii de povestiri
Particularitati: prost dispus cand sunt nori; se teme de casnicie; mare mancau; nu-si doreste sa fie avansat
Metoda de investigare: toate
Subgen: Police procedural; hard-boiled; Mediterranean Noir

Romanul politist clasic a fost criticat pentru idealizarea societatii engleze victoriene; ca reactie la blandetea romanelor din Epoca de Aur a aparut subgenul hard-boiled (in care societatea contemporana e prezentata in toata uratenia ei) si subgenul police procedural (medium-boiled, sa-i spunem). O alta evolutie e cea a mijloacelor de investigare – inevitabila cand ne gandim la progresul medicinii legale, de exemplu. O asemanare intre cele doua subgenuri: ambele tipuri de roman politist se incheie cu bine (fapt artificial in sine).


3. Beck vs. Mason – critica sociala realista vs. pulp fiction

Martin Beck
Nationalitate: suedez
Ocupatie: politist (detectiv); fost farmacist
Sidekick: Sten Lennart Kollberg
Creat de: Maj Sjöwall si Per Wahlöö; 10 romane
Particularitati: nefericit in casnicie, apoi divortat; are doi copii; nu-si doreste sa fie avansat; dispretuieste sistemul social suedez
Metoda de investigare: toate
Subgen: Police procedural; hardboiled; critica sociala


Perry Mason
Nationalitate: american
Ocupatie: avocat al apararii; detectiv amator
Sidekick: Della Street (secretara); Paul Drake (detectiv particular)
Creat de: Erle Stanley Gardner; peste 80 de romane si povestiri
Particularitati: devotat pana in panzele albe clientilor sai; etic; accepta doar cazuri complicate, in care clientul sau (de obicei acuzat de crima) nu are prea multe sanse sa fie achitat; indragostit de Della Street
Metoda de investigatie: toate; imensa incredere in medicina legala
Subgen: pulp fiction; literatura politista juridica

Multor cititori le plac romanele politiste pentru ca acestea ii transporta intr-o epoca anume. Acesti cititori sunt sensibili la nuantele de ireal din romanele Epocii de Aur sau din cele pulp. Aventurile lui Perry Mason, de pilda, urmeaza mereu acelasi sablon (un client acuzat de crima – de obicei o femeie sexy; toate indiciile par sa sustina aceasta acuzatie; Perry Mason preia cazul; investigatii paralele – politia vs. Mason; clientul e judecat; Mason ii prezinta judecatorului, in ultimul moment, dovada nevinovatiei clientului sau). Investigatiile lui Beck sunt mult mai complicate, te poarta prin toate zonele societatii suedeze, sunt adesea sfasietoare pentru el, iar finalul unei investigatii lasa adesea un gust amar.


4. Maigret vs. Marple – plauzibilul

Jules Maigret
Nationalitate: francez
Ocupatie: politist (comisar)
Sidekick: diversi politisti mai mici in grad carora le serveste drept mentor
Creat de: Georges Simenon; 75 de romane, 28 de povestiri
Particularitati: fumator de pipa, bautor de alcool (pastis, bere, cidru), imbracat mereu intr-un parpalac, nevasta ii spune Maigret; morocanos
Metoda de investigare: toate (inclusiv intuitia)
Subgen: Police procedural


Miss Jane Marple
Nationalitate: englezoaica
Ocupatie: gentlewoman; detectiv amator
Sidekick: alte babornite
Creat de: Agatha Christie; 12 romane; 5 colectii de povestiri
Particularitati: tricoteaza, brodeaza, coase; bate lumea la cap; neincredere in cei din jur
Metoda de investigare: logica si psihologica (inclusiv analogii)
Subgen: Epoca de Aur; cozy

Multe carti politiste cer de la cititorii lor sa opereze asa-numitul suspension of disbelief. In cazul detectivilor amatori (Miss Marple sau Jessica Fletcher din serialul Murder She Wrote) numarul de crime dintr-o comunitate mica nu este plauzibil.


Concluzii

Romanul politist este un gen literar competitiv, cu reguli cunoscute de ambii participanti si care poate fi practicat doar daca exista fair-play. Competitia se duce intre detectiv/cititor si criminal/autor, iar premiul e deslusirea cat mai rapida a misterului. Romanul politist e, de asemenea, un gen bazat pe consens – asteptarile fiecarei parti sunt cunoscute si, pentru ca ele sa fie satisfacute, se admite abaterea de la anumite cerinte ale maiestriei literare.

De ce plac povestile cu detectivi? Exista un numar de teorii:

1. Cititorului ii plac povestile usurele care intarata imaginatia – povesti de dragoste, de razboi, cu criminali, cu impuscaturi. Cititorii se identifica (la un nivel oarecare al sub/inconstientului) cu asasinii. Acestia din urma o iau pe o cale deschisa tuturor (crima si dezmatul); dar nu exista crima perfecta, asasinii sunt mereu descoperiti. E mai bine deci sa duci o viata cinstita (desi vecinul de la 4 ar merita sa capete o cazma in crestet, by Jove!) si nu esti las pentru ca o faci.

2. Cititorului ii place confortul: o structura narativa cunoscuta din start, ancorarea intr-o lume pe care cititorul o cunoaste (fie ca e vorba de lumea victoriana idealizata din romanele Epocii de Aur sau de cea contemporana din police procedural-uri), un final fericit (misterele sunt solutionate, chiar daca vinovatul nu ajunge intotdeauna sa fie spanzurat).

3. Explicatia sportiva: cititorului ii place jocul logic (nu neaparat complicat). Investigatia din romanele politiste foloseste forma elementara de rationament numita inductie – trecerea de la particular (indicii) la general (murder she wrote). Daca la inceputul unei investigatii suspectii si explicatiile posibile (toate valabile, desi de obicei se exclud reciproc) sunt nenumarate, acumularea de indicii duce la eliminarea treptata a posibilitatilor pana cand doar una mai sta in picioare. Iar aceea e cea adevarata.

Eu as adauga la aceste explicatii docte faptul ca detectivii din romanele politiste au tendinta sa fie persoane care-ti intra pe sub piele – te atasezi de ei, ajungi sa-i consideri cunostinte sau chiar prieteni si astepti cu nerabdare sa-i reintalnesti.

–
Bibliografie:

Charles J. Rzepka, Detective Fiction, Polity, 2005 (Google Books)
John Scaggs, Crime Fiction, Routledge, 2005 (Google Books)
Martin Priestman, The Cambridge Companion to Crime Fiction, Cambridge University Press, 2003 (Google Books)

Sursa: http://nemirabooks.ro