Nu mă grăbeam să mă apuc de „Iureşul săbiilor”. Stilul lui Martin este destul de dur, iar mie îmi plac de obicei cărţile mai optimiste, în care cei buni câştigă şi totul se termină cu bine. Însă se întâmplă ca seria „Cântec de gheaţă şi foc” să fie atât de bine scrisă, încât te tentează fără să vrei, odată ce ai apucat să intri în lumea Celor Şapte Regate. Iar eu am deschis a treia carte a seriei şi am rămas cu sufletul la gură încă din Prolog.
Primul capitol al cărţii aparţine unui personaj „nou”, nou deoarece până acum autorul nu ne-a prezentat perspectiva lui Jamie Lannister, Regicidul, fratele Reginei Cersei şi al lui Tyrion. Eliberat de către Catelyn Stark sub jurământul că fiicele sale îi vor fi înapoiate, Jamie călătoreşte către Debarcaderul Regelui ca prizonier şi în acelaşi timp protejat al Briennei de Tarth, singura femeie cavaler din garda regelui Renly. Cei doi se dispreţuiesc unul pe celălalt – Brienne consideră că un Cavaler al Gărzii Regale care şi-a încălcat jurămintele şi şi-a ucis propriul rege este un om cu adevărat josnic, în timp ce Jamie este intrigat şi în acelaşi timp amuzat de o femeie în haine de războinic, pe deasupra foarte urâtă şi nepricepută la vorbe. Din păcate, se vede nevoit să se bazeze pe protecţia ei, pentru că toţi oamenii Regelui Nordului consideră gestul Catelynei o trădare şi pornesc pe urmele Regicidului pentru a-l recaptura.
Considerată o trădătoare pentru eliberarea lui Jamie, Catelyn rămâne la Riverrun, în aşteptarea judecăţii Regelui Nordului, a propriului său fiu, Robb. Veghindu-şi tatăl aflat pe patul de moarte, ea află un secret din trecutul familiei Tully, care îl chinuie şi acum pe Lordul Hoster. Între timp, fiica ei Arya reuşeşte să fugă din Harrenhal împreună cu Gendry şi Plăcintă fierbinte. Cei trei se îndreaptă spre Riverrun, evitând drumurile umblate, căutând drumul prin păduri şi temându-se de urmăritorii care i-ar putea aduce înapoi la Harrenhal. În Nord, Bran şi prietenii săi, Hodor, Meera şi Jojen, se îndreaptă spre Zid, cautând cioara cu trei ochi care îl poate ajuta pe Bran să-şi dezvolte puterile sale de a intra şi de a trăi în mintea făpturilor vii, printre care şi a lupului său, Vara.
Lovitura de secure primită în timpul atacului lui Stannis de la Debarcaderul Regelui îl costă pe Tyrion mai mult decât ar fi bănuit. În timp ce el zace inconştient din cauza rănii, tatăl său, Lordul Tywin, îi ocupă locul de Mână a Regelui, în timp ce sora lui, Cersei, îi dejoacă toate planurile şi intrigile prin care a avut-o la mână. Rămas fără oamenii săi credincioşi şi fără niciun mijloc de a o şantaja pe Cersei, Tyrion pare să ajungă iarăşi un pitic neputincios aflat la mâna tatălui său. Tot la Debarcaderul Regelui se află şi Sansa care, deşi scăpată de căsătoria cu Regele Joffrey, încă se află în mâna Lannisterilor şi în centrul intrigilor de la curte. Iar cu Bran şi Rickon Stark consideraţi morţi, ea devine următoarea moştenitoare a Winterfell-ului, după fratele său Robb, şi prin urmare, un ostatic preţios.
Dincolo de Zid, Jon a ajuns în tabăra sălbaticilor. Urmând ultimul ordin al superiorului său, el trebuie să se prefacă un trădător şi să spioneze armata sălbaticilor, pentru a duce apoi veşti la Rondul de Noapte. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie să reuşească să îl convingă pe Mance Rayder, Regele-de-Dincolo-de-Zid, că şi-a trădat jurămintele. Iar misiunea lui Jon este foarte grea, deoarece nu numai că trebuie să divulge doar atâtea informaţii cât să fie crezut şi să nu spună prea multe, dar loialitatea sa începe să fie cu adevărat pusă la încercare abia atunci când, alăturându-se sălbaticilor, începe să-i cunoască şi să îi vadă ca pe nişte camarazi.
Daenerys Targaryen, Mama Dragonilor, călătoreşte peste imensa mare de sare, în încercarea ei de a-şi recuceri regatul. Însă pentru acest lucru, ea va avea nevoie de mai mult de trei pui de dragon şi o sută de oameni credincioşi: un regat se cucereşte în fruntea unei armate, iar Regina de Dincolo de Mare nu are suficiente bogăţii şi nici destui supuşi pentru a-şi aduna una.
Deşi regii din Cele Şapte Regate sunt în continuare prinşi într-un război civil, în haosul creat de moartea Regelui Robert, adevăratul pericol vine din lumea necunoscută, pentru că nu numai sălbaticii vor să treacă Zidul. Ceilalţi, făpturile de gheaţă şi armata lor de morţi, ameninţă lumea oamenilor.
Plăcerea lecturii şi frustrare. Cu asta mă confrunt de obicei atunci când citesc cărţile lui Martin. Plăcerea lecturii, din motivele deja cunoscute celor care iubesc această serie: complexitate, personaje aflate departe de clasificarea „buni-răi”, intrigă imprevizibilă. Frustrare, pentru că nu ştiu niciodată ce se va întâmpla cu personajele şi pentru că mă implic în poveştile lor. Cei buni cam pierd. Cei răi mai pierd şi ei. Nu ştii niciodată dacă vor reuşi să întreprindă ceea ce şi-au propus sau dacă până la urmă cineva îi va trăda. Nu ştii dacă până la urmă vor muri. Citesc, dar trebuie să ţin minte: fiecare capitol al unui personaj ar putea să fie ultimul.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Adauga comentariul tau