Blocajul financiar se accentuează, 7 din 10 companii îşi plătesc cu greu facturile/ Expert în consultanţă strategică: „Banii circulă tot mai greu”

Şapte companii din zece întârzie să-şi plătească facturile, fapt care duce la accentuarea blocajului financiar, iar durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile, arată o analiză Frames şi Train Your Brain.

 

 În condiţiile în care nu dispun de resurse financiare suficiente, iar accesul la credite le este practic imposibil din varii motive, tot mai multe companii întârzie să-şi plătească la timp facturile. Potrivit sondajului realizat în perioada 2-7 mai 2019, pe un eşantion de 180 de companii reprezentative din tot spectrul economic, de la comerţ şi industria prelucrătoare la construcţii şi turism, şi prezentat în cadrul evenimentului Train Your Business Iaşi, 68% dintre managerii chestionaţi au recunoscut faptul că amână plata facturilor până la limita maximă, pentru a-şi asigura cash flow-ul necesar desfăşurării afacerilor.
Principalele motive pentru care companiile nu îşi achită la timp obligaţiile financiare sunt reprezentate de lipsa resurselor financiare disponibile, menţionată de 53% dintre respondenţi, neîncasarea facturilor (22%), creşterea costurilor operaţionale (15%), scăderea vânzărilor (7%) şi alte motive (3%).

Chestionaţi care este perioada medie în care îşi achită facturile, 42% au indicat intervalul – 3-4 luni, 37% au bifat răspunsul 2-3 luni, 16% au menţionat intervalul 1-2 luni, iar 5% peste nivelul de 4 luni.

Domeniile cele mai afectate sunt, potrivit datelor statistice, construcţiile, industria extractivă, agricultura, comerţul, sectorul pharma, transporturile şi serviciile.

„Statisticile vin să confirme estimările de la sfârşitul anului trecut când, în Barometrul privind perspectivele economiei în 2019, 78% dintre antreprenori indicau blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă din acest an. Şi deprecierea leului, a doua cea mai importantă problemă din 2019, s-a confirmat, la fel ca şi alte probleme precum creşterea preţurilor, scumpirea şi limitarea accesului la finanţare şi accentuarea crizei din piaţa muncii”, arată analiza.

Efectele blocajului financiar

Întrebaţi care sunt efectele blocajului financiar, 54% dintre managerii chestionaţi au indicat scăderea profitabilităţii, 32% au semnalat problemele de cash flow, iar 21% - creşterea preţurilor. Reacţie la accentuarea încasării facturilor, cei chestionaţi au mai menţionat, printre altele, reducerea investiţiilor (17%) şi stoparea angajărilor (15%).

„În condiţiile în care nevoia de finanţare a companiilor este semnificativă, şi cum doar 12.000 dintre firmele româneşti sunt bancabile, tot mai multe firme apelează la creditul furnizor. În esenţă, este vorba de o finanţare acordată de partenerul de business, care permite plata cu întârziere de până la 120-150 de zile faţă de scadenţă. Creditul furnizor este, însă, precum o sabie cu două tăişuri pentru că, dincolo de efectele pozitive, afectează sănătatea financiară a economiei. Banii circulă tot mai greu, iar cum majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, oricând se poate ajunge la incapacitate de plată, fapt care antrenează efecte pe orizontală”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Întrebaţi care sunt metodele prin care se protejează în faţa blocajului financiar, majoritatea respondenţilor au afirmat că evaluează clienţii înainte de a intra într-o relaţie contractuală cu ei. 57% au declarat că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic şi date proprii), iar 32% apelează la o firmă specializată.

„Să ştii cu cine faci afaceri a devenit esenţial într-o economie fragilă din punct de vedere financiar, în care distanţa de la profit la insolvenţă se poate parcurge în numai câteva luni. Să ştii dacă firma respectivă are datorii, popriri, procese, dacă acţionarii sunt implicaţi în alte societăţi cu probleme, dacă îşi onorează obligaţiile financiare la timp – sunt elemente care pot face diferenţa foarte uşor între o afacere profitabilă şi un eşec’’, a declarat Alexandru Bălţat, managerul Train Your Brain.

Prevenţia?

Cum pot fi prevenite aceste probleme? Potrivit analiştilor de la Frames, antreprenorii trebuie, în primul rând, să-şi gestioneze mult mai judicios finanţele, să-şi tempereze aşteptările prea optimiste privind încasările, să evite investiţiile care nu aduc plus valoare, precum imobile, maşini etc. şi să renunţe la activele care nu reprezintă activitatea de bază. O altă soluţie este să apeleze la serviciile de factoring şi să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii.

,,Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva dintre principalele semnale de alarmă’’, arată analiza Frames.

Potrivit experţilor, în relaţia cu partenerii, firmele ar trebui să implementeze un sistem de evaluare standardizat a clienţilor noi şi a celor existenţi.

,,În funcţie de bonitate, plata în avans şi solicitarea garanţiilor sunt absolut esenţiale, iar reeavaluarea condiţiilor trebuie realizată constant. În condiţiile în care stabileşti cu partenerul de business un mod de lucru din start, acesta va manifesta un comportament mult mai eficient în comparaţie cu alţi parteneri. Într-o economie slab capitalizată, cum este cea românească, consolidarea relaţiilor de business ţine în mod direct de managementul creanţelor, de asigurarea unor condiţii comerciale dedicate, în funcţie de bonitatea şi comportamentul de plată al partenerilor’’, afirmă experţii.

În context pot fi invocate şi datele de la Banca Naţională, care arată o adevărată explozie a refuzurilor instrumentelor de plată. În luna martie 2019, ultima pentru care există date oficiale, s-au înregistrat 2993 de instrumente de debit refuzate la plată, în valoare de 177,9 milioane de lei - valoare dublă faţă de media lunilor anterioare. Cele mai multe au fost bilete la ordin, în valoare de 175,5 milioane de lei. Pe ansamblu, statisticile Băncii Naţionale arată că numărul titularilor de cont care au generat incidente de plată a crescut, anul trecut, la 21.814 faţă de 21.550 în 2017, iar numărul persoanelor juridice declarate cu risc a avansat de la 13.468 la 13.975.

Întrebaţi cum văd dinamica plăţilor în economie în viitorul apropiat, 56% dintre respondenţi s-au declarat pesimişti, în timp ce numai 23% au declarat că au aşteptări optimiste, pe fondul creşterii economice.

,,Întrebaţi care sunt principalele provocări, din acest punct de vedere, cei mai mulţi au indicat creşterea costurilor operaţionale, fenomen amplificat de deprecierea cursului de schimb, scumpirea carburanţilor şi a utilităţilor. Creşterea inflaţiei se va reflecta, cel mai probabil, într-o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei şi o reducere a apetitului de business în economie, scăderea vânzărilor urmând să reprezinte o consecinţă directă şi cu efecte semnificative în comportamentul de plată. În condiţiile în care accesul la creditare pentru multe dintre IMM-uri reprezintă un deziderat de neatins, perspectivele accentuării blocajului financiar sunt la ordinea zilei, mai ales în T4 2019 – T1 2020’’, arată concluziile analizei. MEDIAFAX.RO