Învinşi şi învingători în lupta pe cadavrul CET

* falimentul, insolvenţa şi reorganizarea au devenit pe timp de criză cele mai profitabile afaceri în Iaşi * cu zeci de companii în dificultăţi financiare, specialiştii în domeniu înregistrează cifre de afaceri de invidiat

Una dintre cele mai mari companii specializate în insolvenţă din Iaşi şi cea care se ocupă, printre altele, şi de administrarea activelor Centralei Electrice de Termoficare (CET) este Management Reorganizare Lichidare, condusă de Corneliu Mititelu în calitate de asociat coordonator. Cu un portofoliu care cuprinde societăţi de renume atât din Iaşi cât şi din alte judeţe, precum Avicola SA, Comat SA, Moldomobila, Nicolina, Scala Real Estate, SC Lucrări Drumuri şi Poduri SA, Aqua Calor SA sau Asociaţia Clubul Sportiv Poli Unirea Iaşi, firma de insolvenţă a intrat în Top zece al celor mai profitabile astfel de companii. Conform datelor publicate de membrii Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Management Reorganizare Lichidare s-a clasat anul trecut pe poziţia a opta, cu un venit de 3,9 milioane de lei. „Mizăm pe viziunea noastră şi suntem într-o continuă căutare a celor mai potrivite rezolvări pentru problemele încredinţate spre dezlegare de către clienţii şi partenerii noştri”, susţine asociatul coordonator Corneliu Mititelu în prezentarea companiei pe care o conduce.

 

Cum pierde statul 9 milioane de lei pe an

 

Una dintre cele mai importante companii din portofoliul MRL este CET Iaşi, societate cu peste 1.000 de salariaţi. După cum reporterii Ziarului Evenimentul au arătat în articole anterioare, fostul furnizor de agent termic este pe punctul de a fi vândut la bucată, la fier vechi, unei societăţi gălăţene. Conform celei mai mari companii de reorganizare-lichidare din ţară, Casa de Insolvenţă Transilvania (cea care s-a ocupat de administrarea activelor Fortus SA – n.r.) salvarea CET ar fi putut scuti statul de pierderi de peste 9 milioane de lei pe an. „În cazul disponibilizării a 1.000 de angajaţi dintr-o companie, statul ar avea o pierdere de 769.000 de lei pe lună, adică peste 9 milioane de lei pe an. Vorbim doar de pierderile directe ale statului, nu şi de impactul direct în economie”, se arată într-o analiză a Casei de Insolvenţă Transilvania, care a înregistrat anul trecut un venit de 13,3 milioane de lei.

 

De altfel, salvarea locurilor de muncă este unul dintre motivele de bază pentru care se optează aplicarea unui plan de reorganizare pentru companiile în insolvenţă, în defavoarea variantei care include falimentul. „Prin efectul de multiplicare, salvarea unei companii cu 1.000 de locuri de muncă are un impact puternic asupra economiei locale, judeţene sau naţionale. Prin efectul de multiplicare, în unele industrii un loc de muncă direct asigură alte patru locuri de muncă indirecte în rândul furnizorilor sau clienţilor. Cele 1.000 de locuri de muncă reprezintă 1.000 de consumatori, care au un impact pozitiv direct asupra economiei locale. Cum majoritatea acestora au familii sau alţi aparţinători pe care îi susţin din câştigurile salariale, la numărul iniţial putem estima că se adaugă peste 2.000 de consumatori indirecţi”, se mai menţionează în analiză. Dana Chiru