Realitatea nu prea roz a pungii biodegradabile: Ce se intampla daca o tii trei ani in apa sau in pamant?

 Producem anual peste 300 de milioane de tone de plastic, iar jumatate din aceasta cantitate imbraca forma produselor de unica folosinta, printre care miliarde de pungi de cumparaturi.

Intr-un efort de a-si reduce contributia la poluarea cu plastic a planetei, un numar in crestere de comercianti incep sa introduca in magazinele lor pungile biodegradabile si pungile asa-numite compostabile, care, cel putin in teorie, ar trebui sa dispara mai repede de pe fata pamantului - in conditiile in care pungile din plastic conventionale au nevoie de zeci de ani pentru a se descompune.

In realitate, s-ar putea sa nu fie o diferenta prea mare intre pungile "eco" si cele obisnuite, dupa cum reiese dintr-un experiment desfasurat de cercetatorii de la Universitatea din Plymouth, Marea Britanie, ale carui rezultate au fost date de curand publicitatii, relateaza The Guardian.

In cadrul experimentului demarat in urma cu trei ani, au fost testate mai multe tipuri de pungi: pungi biodegradabile, pungi compostabile (care pot fi transformate in ingrasamant natural), pungi oxo-biodegradabile (un tip de material de altfel controversat, care s-ar descompune mai repede in prezenta oxigenului, dar despre care criticii spun ca mai degraba se fragmenteaza, poluand mediul cu microplastice, la fel ca plasticul obisnuit) si pungi fabricate din polietilena standard.

 

Fiecare tip de punga a fost tinut timp de trei ani in diverse medii: in pamant, in apa sau in bataia soarelui, iar dupa acest interval cercetatorii au descoperit ca niciunul dintre ele nu s-a descompus complet in toate mediile.

Ba multe dintre pungile biodegradabile testate in apa si in pamant au prezentat un nivel insignifiant de descompunere si ar fi putut fi folosite in continuare, fiind capabile sa suporte cumparaturi de peste doua kilograme.

Rezultate ceva mai bune au avut pungile compostabile, care s-au degradat complet in apa (in numai trei luni), insa oamenii de stiinta precizeaza ca trebuie vazut in continuare daca procesul de descompunere are efecte negative asupra mediului.

De asemenea, desi nu au disparut de tot, pungile compostabile ingropate in pamant prezentau un grad mai ridicat de descompunere.

In aer liber, toate tipurile de pungi au devenit sfaramicioase si au inceput sa-si piarda forma in noua pana la 18 luni, iar cercetatorii cred ca acest lucru se datoreaza razelor ultraviolete puternice.

"Cand vezi ceva etichetat ca biodegradabil, presupui automat ca acesta se va descompune mai repede decat pungile conventionale. Dar, dupa trei ani, studiul nostru a aratat ca s-ar putea sa nu fie asa", spune Imogen Napper, cea care a condus experimentul.

Cercetatorii mai atrag atentia asupra faptului ca aceste materiale noi sunt, in plus, mai greu de reciclat si sustin ca este nevoie de o mai buna reglementare a industriei. De asemenea, insista ca producatorii ar trebui sa ofere informatii mai clare cu privire la gradul de biodegradabilitate al produselor lor si la metodele prin care putem scapa de ele fara a afecta mediul.

Studiul a fost publicat in jurnalul Environmental Science and Technology.