Un anunț al premierului Dăncilă care a provocat controverse: ce a vrut să spună când a promis eliminarea autorizației de construire

 Eliminarea autorizației de construire, promisă marți de premierul Dăncilă primarilor care vor să acceseze banii din Fondul de Dezvoltare și Investiții și din Programul Național de Dezvoltare Locală, ar fi un lucru extrem de periculos. este de părere Alexandru-Lucian Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România. El precizează că o astfel de măsură trebuie stabilită în urma unei analize care să stabilească dacă chiar este nevoie de ea sau este doar o măsură birocratică. Primarii spun însă că au cerut de mult timp eliminarea autorizației la depunerea cererii de finanțare pentru că, dacă proiectul nu e eligibil, se cheltuie bani degeaba. 

Dacă Viorica Dăncilă a încercat să-i liniștească pe primari promițându-le eliminarea autorizației de construire, afirmația a stârnit foarte multe controverse, în condițiile în care acest act administrativ practic reprezintă garanția că o construcție va respecta normele de calitate, se coordonează cu alte obiective de investiții, iar, în cazul unor incidente (cade casa sau posul), cei responsabili sunt trași la răspundere. 

De altfel, ulterior, Viorica Dăncilă a revenit asupra declarației și a explicat că nu mai este nevoie de depunerea autorizației de construire la cererea de finanțare.

Alexandru-Lucian Găvozdea, Ordinul Arhitecților: Birocrația este o problemă, dar nu credem că așa se poate rezolva

Alexandru-Lucian Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, a declarat pentru HotNews.ro că eliminarea autorizației de construire ar fi un lucru extrem de periculos.

”Din ce am înțeles, este vorba de fapt de eliminarea autorizației de construire în mod limitat, și anume pentru proiectele finanțate prin PNDL, ceea ce nu face lucrurile mai puțin grave, problematice, fiindcă acest mecanism, procesul de autorizare a construirii, este instituit cu scopul de a oferi siguranță și niște praguri de calitate. A elimina acest filtru este extrem de periculos pentru utilizatorii final, lăsând la o parte caracterul discriminatoriu prin care un cetățean privat trebuie să treacă prin acest filtru câteva luni-un an, pentru o investiție foarte mică, iar pentru o investiție mare să nu fie nevoie. Birocrația este o problemă, dar nu credem că așa se poate rezolva. Ca organizație profesională suntem dispuși să contribuim la o soluție reală, corectă, care este cel mai probabil digitalizarea și eficientizarea procesului de autorizare”, a explicat Alexandru-Lucian Găvozdea.

De ce avem nevoie de autorizație?

”Autorizația de construire este actul final al procesului de autorizare. Procesul de autorizare este trecerea unei documentații tehnice, elaborate de profesioniști, ei la rândul lor autorizați de stat, de legiuitor, a acelui proiect prin mai multe filtre de calitate, fie că este vorba despre conformitate cu regulile de protecția mediului, siguranța în exploatare, stabilitatea clădirii, astfel încât să nu pună în pericol viața oamenilor. Toate aceste lucruri sunt standardizate și reglementate prin normative, iar procesul de autorizare trece un proiect al unei investiții printr-un set de filtre. În plus, se consemnează o trasabilitate a răspunderii, iar în cazul în care se întâmplă ceva, se poate merge pe fir înapoi și se află cine a greșit: constructor, proiectant, furnizorul de materiale. Autorizația de construire este esențială”, a mai explicat Alexandru-Lucian Găvozdea.

Nicușor Dan: „Nu vrea mai bine să dea o ordonanță de urgență cu articol unic: Fiecare construiește ce vrea, cum vrea, unde vrea?”

Deputatul Nicușor Dan a criticat aspru declarația pe pagina de Facebook.

”Când credeam că le-am auzit pe toate, etern fascinanta doamna Dăncilă reușește să ne surprindă din nou: va elimina autorizația de construire. Nu vrea mai bine să dea o ordonanță de urgență cu articol unic: Fiecare construiește ce vrea, cum vrea, unde vrea? Îi comunic primului ministru faptul că rostul unei autorizații de construire este: să verifice că investiția se încadrează în planul de dezvoltare al localității; să verifice că proiectul tehnic a fost elaborat de un specialist; să verifice, prin avize, că investiția nu perturbă funcționarea orașului: utilități, transport etc.”, a scris Nicușor Dan.

În aceeași zi, în declarațiile susținute la Vaslui, Viorica Dăncilă a revenit asupra declarației.

”Vreau să fac o precizare, am vorbit astăzi la Suceava despre autorizația de construcție pe Fondul de Dezvoltare și Investiții, și pentru a nu exista interpretări, am spus că nu o să mai solicităm autorizația de construcție atunci când depunem proiectul. Bineînțeles că pentru începerea construcției este nevoie de autorizație de construcție”, a explicat Viorica Dăncilă.

Emil Drăghici, Asociația comunelor: Mi se pare normal ca la început să depunem o declarație

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a explicat că organizația pe care o conduce a cerut Guvernului încă de acum câțiva ani eliminarea cerinței de depunere a autorizației de construire la depunerea cererii de finanțare a unui proiect prin PNDL.

”Este foarte bine să elimine această cerință și să prezentăm autorizația de construire mai târziu, nu la depunerea cererii de finanțare. Mi se pare normal ca la început să depunem o declarație în care să furnizăm date despre obiectiv pe baza unui studiu, dar nu autorizația de construire. Este și o cerere a noastră în acest sens. Și FDI și PNDL au drept condiție depunerea autorizației de construire cu cererea de finanțare. Autorizația de construire este o documentație mult mai detaliată și se pune problema că, dacă proiectul nu este eligibil, cheltui mulți bani pentru o hârtie. Mi se pare corect să aducem autorizația de construire când avem garanția că obiectivul va fi finanțat. Pentru comune este destul de costisitor să facem toată documentația pentru autorizația de construire”, a explicat Emil Drăghici pentru HotNews.ro.

Cu toate acestea, Alexandru-Lucian Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, a spus că eliminarea cerinței de depunere a autorizației de construire la depunerea cererii de finanțare a unui proiect prin PNDL trebuie stabilită în urma unei analize care să stabilească dacă chiar este nevoie de ea sau este doar o măsură birocratică.

Despre PNDL și Fondul de Dezvoltare şi Investiţii

Programul Naţional de Dezvoltare Locală este un program multianual, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care se pot accesa fonduri alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, destinate dezvoltării locale. Acest program vizează creşterea accesibilităţii la resurse şi a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii României.

PNDL stabileşte atât cadrul legal, cât și obiectivele de investiții și condițiile de implementarea a unor proiecte de infrastructură de importanţă locală.

PNDL este compus din trei subprograme:

 

• Subprogramul „Modernizarea satului românesc”;
• Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor”;
• Subprogramul „Infrastructură la nivel județean”.

 

În prezent, PNDL se concentrează pe patru tipuri principale de investiții: drumuri județene, drumuri comunale, apă și ape uzate și infrastructură socială.

Investițiile care se pot face prin PNDL sunt:

 

• realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;
• realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate
• realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădiniţe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat;
• extinderea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea unităţilor sanitare;
• realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea unor obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre;
• construirea/ modernizarea/ reabilitarea drumurilor publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor;
• realizarea/ reabilitarea/ modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale;
• realizarea/ extinderea/ modernizarea platformelor de gunoi;
• realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea pieţelor publice, comerciale, a târgurilor, oboarelor, după caz;
• realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea bazelor sportive;
• realizare/ extindere/ reabilitare/ modernizare a sediilor instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a instituţiilor publice din subordinea acestora;
• construcţia/ extinderea/ reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltată de autorităţile publice locale ca instrument de punere în valoare a potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

 

PNDL 1 a început în 2013 fiind alocate 17 miliarde lei, din care s-au decontat până pe 15 ianuarie 2019 circa 13 miliarde lei. Programul include circa 5.500 obiective din care au fost finalizate până pe 15 ianuarie 2019 circa 3129 de obiective. PNDL 1 se încheie în 2019.

PNDL 2 a început în 2017 fiind teoretic alocate circa 30 miliarde lei. Deși au fost contractați aproape toți banii, în perioada 2017-2018 au fost decontate doar circa 3 miliarde lei. Numărul de obiective de investiții incluse în program este de 7.171, iar numărul de obiective finalizate până pe 15 ianuarie 2019 - 213. PNDL 2 se termină în 2020.

În 2018, Guvernul a creat Fondul de Dezvoltare şi Investiţi(FDI), ca un mecanism de finanțare pentru administrația locală, în sensul că UAT-urile se pot împrumuta de acolo. Fondul este destinat finanțării proiectelor de dezvoltare care cuprind investiții sau lucrări de întreținere și reparații curente ale primăriilor, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în domenii precum sănătate, educație, apă și canalizare, rețea de energie electrică și rețea de gaze, înfrastructura de transport, salubrizare, rețea de iluminat public, precum și în alte domenii. Fondul se utilizează și pentru proiecte de investiții ale universităților: construcția și modernizarea infrastructurii didactice, de cercetare, a spațiilor de masă și cazare pentru studenți și a centrelor de conferință.

Valoarea totală a FDI este echivalentul în lei a 10 miliarde de euro, calculat la data întrării în vigoare a OUG 114/2018.

Programul se va derula pe o perioadă de 20 de ani.

Pentru anul 2019, deschiderea sesiunii de finanțare a avut loc pe 2 mai 2019, ora 10.00.

Solicitările de finanţare se analizează în ordinea înregistrării la registratura Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză şi se soluţionează în limita plafoanelor aprobate pentru anul 2019, cu această destinaţie, care sunt în sumă de 5.000 milioane lei.