Să nu ne lamentăm de vreme – e aşa cum o facem noi!

 Dorian OBREJA

Hotărât lucru, unul şi acelaşi fenomen poate genera reacţii şi, respectiv, comentarii diverse, contradictorii, ba chiar antagoniste.

Este şi cazul înregistrat în ţara noastră, la finele săptămânii trecute, când un ciclon - denumit de specialişti extratropical şi venind dinspre Marea Neagră, a lovit sud-estul ţării, îndeosebi Dobrogea, mai întâi de toate zona litoralului.

Categoria turiştilor şi a celor care lucrează în zona ce-i deserveşte pe aceştia a fost cea mai nemulţumită. Tocmai ce erau nişte zile libere, pe care mulţi le planificaseră a le transforma într-o minivacanţă. Dar, ca şi cum ploile ce par a nu mai conteni parcă nu ar fi fost de ajuns, a venit şi ciclonul, cu urmările de rigoare (bilanţ provizoriu –un mort, un dispărut, zeci de localităţi cuprinse de inundaţii), oricum, nu vreme de făcut plajă sau scăldat în mare.

A doua categorie a fost a agricultorilor din zonă – foarte afectaţi, anii din urmă, de un alt fenomen, asupra căruia voi reveni – care şi-au văzut culturile puse la pământ sau înecate de ape.

A treia – a multor segmente de presă, pentru care a fost o mană cerească (paradoxală şi cumva cinică această sintagmă) posibilitatea de a ocupa primele pagini şi emisiunile din prime time cu imagini şocante şi titluri pe măsură.

În fine, ciclonul cu pricina a constituit, pentru unii, bomboana de pe colivă, iar pentru alţii – cireaşa de pe tort. Cred, însă, că lucrurile trebuie judecate altfel, şi anume obiectiv şi în ansamblu, depăşind interesele fiecăruia şi, mai ales, creionând predicţii (nu foarte roz) despre viitor.

Fenomenul amintit, unul extrem, face parte, fără îndoială, din consecinţele încălzirii globale. Acum ne plângem de prea multe ploi; aceastea, susţin agricultorii, căzute brusc sau durând mult, pot periclita mai mult culturile decât seceta. Şi totuşi, poate nu o să vă vină să credeţi, aceasta – seceta – a fost problema cea mai mare a României în ultimii ani, ţara noastră înregistrând, doar anul trecut, un deficit de aproape două miliarde euro în comerţul cu produse agroalimentare, cantitatea tot mai scăzută a precipitaţiilor (şi iarna, şi în celelalte anotimpuri) afectând puternic acest sector.

Altădată supranumită, printre altele, „grânar al Europei”, România a ajuns ca, anul trecut, să importe grâu şi porumb în valoare de peste 540 milioane euro, aproape dublu ca în 2019!!! Aici trebuie adăugat, şi subliniat, că, în afara condiţiilor nefavorabile, la aşa un bilanţ au contribuit şi interesele unor mari producători din agricultură, care au preferat să exporte, pentru un profit mai bun.

Revenind şi rămânând la secetă, specialiştii şi mass media au tras, în mai multe rânduri, semnale de alarmă, sintetizate în formula „se presupune că, peste câţiva ani, sud-estul României va ajunge ca Sahara”. Potrivit unui comunicat, reprezentanţii Oficiului pentru studii pedologice din ţara noastră îşi exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte fenomenul de deşertificare ce ia amploare în sudul ţării; aici, anual, peste 1.000 de hectare se transformă în dune de nisip, iar în următoarea jumătate de secol, câmpurile de aici ar putea fi complet acoperite de nisip.

După cum aminteam în titlu, ne lamentăm de vreme  - acum de ploi, deşi seceta (va) produce mai multe ravagii – dar nimeni, nici autorităţile, nici simplii cetăţeni nu fac mai nimic pentru a stopa aceste fenomene. Aşa încât vom continua să culegem roadele a ceea ce semănăm!