Scena politică la final de an

 

Dorian OBREJA

După patru ani de la precedentele alegeri prezidențiale, trei ani de la cele parlamentare și doi ani și jumătate de guvernare a coaliției PSD-PNL este momentul potrivit pentru  a face o trecere în revistă a scenei politice autohtone, așa cum se vede ea prin ochii posibililor votanți din 2024, care va fi un an super-electoral, cu nu mai puțin de patru rânduri de scrutinuri, în afara celor amintite fiind vorba și de cele locale și europarlamentare.

Înainte de asta, însă, pentru a compara eventualele schimbări și mutații în rândul electoratului, foarte pe scurt, rezultatele din 2019 și 2020: în cursa pentru Cotroceni, Klaus Iohannis a primit 66,09 la sută dintre voturi, față de Viorica Dăncilă - 33,91 la sută; la votul pentru legislativ, PSD a însumat 28,9 la sută, în vreme ce PNL a contabilizat 25 la sută.

Un recent sondaj de opinie ne dezvăluie ce rezultate ar fi posibil să se înregistreze dacă alegerile ar avea loc acum  - și e de prevăzut că mari schimbări nu vor avea loc până în momentele prezentării la urne. Apropo de prezența la urne, răspunsurile primite ar indica o îndepărtare de absenteismul-record consemnat în 2019 și 2020; acum, peste 57 la sută, respectiv 48 la sută dintre repondenți declară că ar merge la vot - să vedem dacă va și fi așa...

În ceea ce privește competiția pentru funcția de președinte, au fost luați în calcul, drept posibili candidați, Mircea Geoană (independent), Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), George Simion (AUR), Cătălin Drulă (USR), Diana Șoșoacă (SOS), Dacian Cioloș (REPER) și Kelemen Hunor (UDMR). Pentru Mircea Geoană ar vota 26,2 la sută (creștere față de sondajul precedent), Marcel Ciolacu - 20,8 (creștere), Nicolae Ciucă - 12,1 (creștere), George Simion - 14 (scădere de 4 la sută), Cătălin Drulă - 4,2 (scădere) etc.; așadar, dacă analizăm cu  atenție procentele, rămân în cursă, cu adevărat, doar vreo două nume. Poate doar unul, cel al liderului PSD, dacă ținem cont că mandatul secretarului general adjunct la NATO a fost prelungit până la mijlocul lui octombrie 2024, deci nu ar mai fi timp de campanie.

Trecând la partide, aflăm că 30,2 la sută dintre voturi ar merge spre PSD, 20,1 - spre PNL, 19,5 - spre AUR, 11,9 - spre USR, fiind posibil ca în legislativ să mai intre (conform tradiției) UDMR și, noutate, SOS; restul formațiunilor, procente sub pragul de admitere.

E de remarcat că prezența la guvernare (poate și absența unui lider-locomotivă) a afectat doar PNL, în vreme ce social-democrații par să fi cîștigat cel puțin un procent, dar mai e aproape un an până la alegeri și cine știe ce se poate întâmpla...

Dincolo de preferințele pentru partide și politicieni, sondajul amintit a mai relevat un aspect. În cadrul lui, s-a adresat și întrebarea ”credeți că România se îndreaptă într-o direcție bună sau una greșită?”. 25,1 la sută dintre repondenți au optat pentru direcția bună, iar 66,7 la sută - pentru cea greșită, situație din care rezultă că două treimi din populație ar fi nemulțumită și nu ar avea încredere în viitor; optimism în acesta manifestă doar categorii precum tinerii până în 30 de ani, persoane cu studii superioare, inactivii pasivi, persoanele cu venituri ridicate și foarte ridicate. Pentru comparație - și meditație - procentul celor care indicau direcția greșită era, în 2022, de 75 la sută, în 2021 - de 80 la sută, iar în 2019 - de 72,8 la sută; teoretic, s-ar putea spune că, după patru ani (un ciclu electoral), românii au devenit mai puțin pesimiști.