Dorian OBREJA

De fapt, nu chiar degeaba, ci pe banii noștri. Datoria publică a României explodase deja, în 2020, ajungând la 498 miliarde lei - plus 124 miliarde lei în doar un an, pandemia costând bugetul statului circa 50 miliarde lei. Anul 2023 nu e câtuși de puțin mai roz: același indicator,în aprilie, se situa la 712 miliarde lei în aprilie, crescând în perioada iunie-iulie cu 14,25 miliarde lei. Iar plata acestei datorii, susțin economiștii și analiștii, se poate face doar fie prin taxe mai mari, fie prin inflație.

Acesta este, în sinteză, bilanțul celor trei ani în plan economic. Acesta este bilanțul guvernelor conduse, în această perioadă, de Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu.

Indiferent că în intervalele primilor doi amintiți au fost turbulențe, iar în mandatul următorilor doi - o liniște netulburată aproape de nimic, indiferent de ”culoarea” celor aflați la putere, indicatorul cu pricina și-a continuat ascensiunea. 

Întorcându-de în timp, să rememorăm clasamentul rezultat după alegerile parlamentare din 2020: PSD - 28,9 la sută; PNL - 25 la sută; USR (pe atunci și PLUS) - 15 la sută; AUR - 9 la sută; UDMR - 5,74 la sută; două partide conduse de politicieni cu experiență, PMP  și Pro România nu atingeau pragul necesar pentru a ajunge în legislativ.

Și să comparăm acele rezultate cu cele înregistrate la unele dintre cele mai recente sondaje de opinie: PSD - 31 la sută; PNL- 19 la sută; AUR - 18 la sută; USR - 11 la sută, SOS România atinge pragul electoral, în timp ce sub acesta se află UDMR - cu  4 la sută, PMP, Pro România și Forța Dreptei - cu circa 1 la sută.

Primele două locuri sunt ocupate - în aceeași ordine atunci și acum - de aceleași partide; numai că, deși aflate ambele la guvernare, doar cel de al doilea a cunoscut urmările eroziunii acesteia (e drept, a fost, până la ”rotativa guvernamentală”, în prima linie), pierzând circa 6 procente, în vreme ce partenerii au câștigat 2 (dar sunt mai expuși eroziunii în perioada următoare).

Locurile 3 și 4 au făcut rocada, numai că, în vreme ce USR a pierdut 4 la sută, AUR și-a dublat procentele, de la 9 la 18! Dacă la ultima formațiune politică o adăugăm și pe cea amintită mai sus,ce apare ca posibil a atinge pragul electoral, rezultă că partidele nou apărute au perspectiva de a ocupa, în preferințele electoratului, aproape o pătrime.  Acest fenomen ar putea fi explicat nu atât prin calitatea ofertei lor, cât prin priza tot mai redusă a unor partide/politicieni cu state mai vechi de funcțiune. Personaje precum Victor Ponta (care, se pare, și-a găsit colacul de salvare la PSD), Eugen Tomac, Ludovic Orban, Dacian Cioloș, cu experiență și cunoscătoare într-ale politicii, devin tot mai puțin vizibile, lăsând locul unora mai goale de expertiză și conținut, dar extrem de pitorești și vocale, precum George Simion și Diana Șoșoacă.

Dar să lăsăm deoparte partidele și liderii lor și să ne întoarcem la electorat. În aceleași sondaje de opinie, răspunsurile cele mai relevante, din punct de vedere al mesajului transmis și al stării populației, mi se par a fi cele de la întrebările ”credeți că România se îndreaptă într-o direcție bună sau greșită?” și  ”situația dumneavoastră va fi mai bună sau mai rea peste un an?”. Direcția greșită este indicată de 69 la sută dintre repondenți (procent identic aceluia ce dădea același răspuns în decembrie 2020!), iar situația mai rea - de 41 la sută.  Așa că, în acest plan, trei ani au trecut degeaba...