Igiena excesivă poate declanșa boli de piele

  În contextul bolilor imune, un exemplu relevant este reprezentat de alergiile * dermatita de contact este o altă afecțiune ce poate fi asociată cu  igiena exagerată * vehiculul declanșator este suma de substanțe chimice din săpunuri sau geluri de curățare

Se știe că igiena personală este deosebit de importantă întrucât este o metodă esențială de prevenire a bolilor infecțioase. Cu toate acestea, există o linie fină între igiena adecvată și igiena exagerată, care, atunci când este depășită, poate avea efecte neașteptate și potențial dăunătoare asupra sănătății.

Practicile de igienă excesivă, cum ar fi spălatul des pe mâini, pot avea un impact neașteptat asupra sănătății noastre. În primul rând, este esențial să înțelegem faptul că sistemul imunitar al unui copil se dezvoltă prin expunerea la germeni și microbi. Deși este important să îi protejăm pe copii de infecții periculoase, expunerea la un anumit nivel de germeni este esențială pentru dezvoltarea unui sistem imunitar robust. Prin urmare, igiena excesivă poate duce la o imunitate scăzută, deoarece privează organismul de oportunitatea de a învăța să se apere împotriva diverselor amenințări la adresa sănătății.

Când vine vorba de adulți bolnavi, aceștia pot avea deja un sistem imunitar slăbit din cauza bolii pe care o au. Prin urmare, igiena excesivă, în timp ce pare a fi o măsură preventivă bună, poate agrava în realitate aceste probleme. De exemplu, spălatul excesiv pe mâini poate duce la uscarea și fisurarea pielii, ceea ce poate permite intrarea bacteriilor și a altor agenți patogeni, provocând infecții suplimentare.

Un exemplu de boală asociată cu igiena exagerată este dermatita de contact. Aceasta este o reacție inflamatorie a pielii la expunerea la anumite substanțe iritante sau alergene, care pot include diferite produse de igienă, cum ar fi săpunurile și gelurile antibacteriene pentru mâini.

„Frecvent, spălatul des pe mâini cu săpunuri dure sau dezinfectanți poate distruge bariera naturală de protecție a pielii, ducând la uscarea și fisurarea acesteia. Acest lucru poate provoca dermatită de contact, care se manifestă prin înroșirea pielii, mâncărime, durere și uneori formarea de bășici sau cruste. Pe lângă disconfortul fizic, pielea crăpată poate permite și intrarea bacteriilor sau a altor agenți patogeni, crescând riscul de infecții”, atrag atenția medicii dermatologi.

Totodată, în contextul bolilor imune, un exemplu relevant este reprezentat de alergiile. Teoria igienei sugerează că mediile extrem de curate din timpul copilăriei pot duce la dezvoltarea sistemului imunitar într-un mod care predispune la alergii. În lipsa expunerii la o varietate de microbi în timpul dezvoltării, sistemul imunitar poate începe să reacționeze excesiv la substanțe inofensive, cum ar fi polenul sau anumite alimente, rezultând în reacții alergice.

Canicula, sau perioadele extreme de căldură, poate exacerba unele reacții alergice existente sau poate declanșa noi simptome la persoanele sensibile. Un exemplu comun în acest sens este rinita alergică, o afecțiune în care membrana mucoasă a nasului devine inflamată și iritată.

Maura ANGHEL