default

Dimensiune font:

„Dacă nu vom valorifica forţa de muncă de peste Prut, o vor face alţii!”

| 20-07-2017 12:30

 „Fraţii” de peste Prut pot ajuta economia României să înflorească, dacă acestora li se vor echivala calificările şi vor fi primiţi să lucreze la noi în ţară. Totodată, munca pe teritoriul ţării nostre îi va apropia mai mult de modul de viaţă, cultura şi economia europeană. Despre nevoile şi oportunităţile aflate peste Prut ne vorbeşte Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut- Nistru 

- Pentru început, haideţi să „traducem” noţiunea de euroregiune...
- Euroregiunea nostră (Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.) are principala misiune de a ajuta Republica Moldova să se apropie de spaţiul european, atât timp cât se doreşte acest lucru. În detaliu, trebuie ştiut că euroregiunile sunt la bază construcţii europene, gândite pentru a stabili platforme de comunicare între comunităţi aflate de o parte şi de alta a unei graniţe, care, în acest fel, îşi pot gestiona mult mai uşor problemele, fără ca acestea să mai treacă prin nivelul central. Aceasta a fost motivaţia principală care, odată cu trecerea timpului, a prins, astfel încât astăzi putem vorbi despre circa 200 de euroregiuni. De remarcat este faptul că avem euroregiuni care exced spaţiul european, cum este cea a noastră.
Există, totodată, structuri total non-UE (Uniunea Europeană), cum este cazul unei euroregiuni moldo-ucrainene, nici Republica Moldova, nici Ucraina nefiind state membre ale Uniunii. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lucrurile s-au mai structurat, în condiţiile în care toate euroregiunile se raportează în acest moment la un cadru juridic internaţional, fiind vorba despre Tratatul de la Madrid (din anul 1981 - n.r.), care face referire la modul în care comunităţile transfrontaliere pot colabora. Mai mult, orice euroregiune, când este constituită, are nevoie şi de un al doilea acord, de această dată încheiat la nivelul Ministerelor de Externe ale ţărilor care fac posibilă colaborarea.


- O euroregiune trăieşte, practic, din fondurile accesate de la Comisia Europeană şi din cotizaţiile consiliilor locale care o alcătuiesc. Cum se obţin finanţările?
- Accesarea fondurilor europene se face pe baza regulilor de la Bruxelles, iar acele reguli privesc programele naţionale, nefiind făcute referiri, în mod dedicat, la euroregiuni. Există, de exemplu, linii de finanţare pe programe de vecinătate, fiind posibil să se acceseze bani nerambursabili şi de către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care sunt la graniţa spaţiului european. Mai mult, statele non-europene pot accesa fondurile de la Bruxelles care le sunt dedicate ţării lor, intrând astfel în competiţie cu administraţiile publice locale de acolo.


- Revenind la Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, de ce buget anual beneficiaţi şi care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi dezvoltat?
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, pentru a căpăta şi personalitate juridică, şi-a constituit în anul 2005 o asociaţie (Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.). Aceasta este, de fapt, soluţia oricărei euroregiuni de a funcţiona, de a avea un statut clar şi de a putea demara proiecte menite să obţină finanţare europeană. În cazul nostru, Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este finanţată de către membrii săi. Bugetul se calculează astfel: cinci eurocenţi pe cap de locuitor, de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Când facem adunarea, Asociaţia ar trebui să aibă peste 200.000 de euro buget anual. Acum, pentru că Republica Moldova a înregistrat o situaţie delicată în ceea ce înseamnă sistemul bancar naţional, autorităţile publice locale s-au aflat în imposibilitatea practică de a plăti aceste cotizaţii. Deşi a apărut această situaţie, noi nu am considerat că este cazul să ne încetăm activităţile sau să rupem colaborările şi, spre lauda judeţelor Iaşi şi Prahova, proiectele desfăşurate pe euroregiune au fost duse mai departe.
În ceea ce priveşte proiectele nostre, acestea sunt foarte importante şi au fost gândite să vină în sprijinul unei colaborări cât mai bune şi cu multe rezultate. Vă dau exemplul întâlnirilor de lucru, care nu sunt întâlniri simbolice, aici fiind discutate modificările legislative concrete, gândite să ajute colaborarea dintre cele două maluri ale Prutului. Prima şedinţă de Guvern a României dedicată Euroregiunii a avut loc în anul 2014 şi s-a soldat cu o ordonanţă pe baza căreia o administraţie publică românească poate finanţa o administraţie publică locală din Republica Modova, dacă există între acestea un acord de înfrăţire, de colaborare.


- Ce alte modificări legislative mai facilitează colaborarea economică şi culturală cu Republica Moldova?

- La ultima şedinţă de Guvern dedicată Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, pe care am avut-o în luna aprilie, am propus o modificare pe Codul Muncii, în aşa fel încât cetăţenii moldoveni să se poată insera pe piaţa forţei de muncă din România. La momentul actual, legislaţia nostră, chiar pentru situaţii de transfer şi detaşare a forţei de muncă, îl obligă pe cel din România să se asigure că un cetăţean moldovean are aceleaşi calificări şi specializări ca acela de la noi. Acolo (peste Prut – n.r.), lucrurile nu au evoluat ca la noi, acolo există o altă istorie a ultimilor 25 de ani. În timp ce noi intram în Uniunea Europeană, ei aveau conflictul din Transnistria şi nu putem să solicităm o astfel de egalitate. Concret, marea parte a celor care ar veni să lucreze în România s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice. Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni.


- Există o disponibilitate a cetăţenilor moldoveni de a veni să lucreze la noi?
- Da, există! Sigur că mulţi dintre ei privesc spre Vest. Dar există o categorie numeroasă de cetăţeni moldoveni care doresc să fie mai aproape de casă. Vă dau un exemplu concret: sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni care, în ultimii ani, s-au dus la muncă în Rusia, şi vorbim în primul rând despre Moscova şi Sankt Petersburg, acestea fiind „motoarele de dezvoltare” ale Federaţiei Ruse. Pe parcursul ultimilor ani, şi acest stat a ajuns să aibă probleme financiare, rubla devalorizându-se considerabil. Astfel, un salariu mediu pe care îl lua un cetăţean moldovean ce lucra în domeniul amenajărilor interioare, de 500 de euro (echivalentul în ruble - n.r.), a ajuns astăzi să fie micşorat la 250 de euro. De ce nu ar lua un cetăţean moldovean aceşti bani în Iaşi, unde un salariu mediu pe economie este deja de 400 de euro, fără a fi nevoit să facă naveta la Moscova, ci ar veni într-o oră şi jumătate de la Bălţi, până la noi?!


- La Iaşi, avem încheiate foarte multe acorduri de colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale de peste Prut. Acestea au primit un ajutor concret din partea nostră?

- Îmi este teamă că, din punct de vedere financiar, judeţul Iaşi nu a oferit un astfel de sprijin. Judeţul Prahova, celălalt „motor” al Euroregiunii, are deja implementate proiecte peste graniţă. Mai mult, cei de acolo alocă anual, din propriul buget, câte 100.000 de euro, pe care îi investesc în raioanele înfrăţite. Astfel, ajungem să vorbim despre 300.000 de euro care sunt folosiţi pentru proiecte transfrontaliere. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că, pentru moment, multă lume nu înţelege că toţi banii care sunt folosiţi pentru proiectele unei euroregiuni reprezintă, de fapt, o investiţie, nu un ban smuls din cel al contribuabilului român şi oferit cu una - cu două peste Prut. În felul acesta, noi ajutăm cetăţenii din Republica Moldova să ajungă la aceleaşi standarde ca toţi locuitorii spaţiului european, de asemenea, putem ajuta firme româneşti să facă export, să treacă Prutul pe baza acestor programe desfăşurate cu finanţare românească. Finanţatorul face regula şi, iată că, în acest mod, firme din Prahova au ajuns să aibă piaţă de desfacere pentru activităţile lor dincolo de graniţă.


- Deşi se fac demersuri de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul european, observăm că mulţi dintre locuitorii de peste Prut rămân „ataşaţi” de Moscova. Care este explicaţia?
- Cred că diferenţa o face nivelul de cultură şi de urbanizare. În general, unde avem oameni trecuţi pe la şcoli înalte apare orientarea şi deschiderea spre spaţiul european. Unde întâlnim clase puţine, puţină informare, oamenii sunt tentaţi să judece după stereotipuri. Totuşi, şi când vorbim despre mediul rural, trebuie ţinut cont de faptul că se remarcă o înclinaţie spre zona Rusiei, unde există o demografie redusă. Vom observa că, în Republica Moldova, există sate mari, ale căror comunităţi româneşti nu au fost alterate de-a lungul timpului de politica sovietică şi care tot timpul vor vota în mod masiv în mod pro-european. Este adevărat că aproape jumătate din populaţie înclină spre celălalt vector de dezvoltare a ţării (Rusia – n.r.), aici fiind diferite motive, de la afinităţi culturale, la faptul că există o minoritate rusofonă care reprezintă 25% din populaţie şi se simte în mod firesc mai apropiată de Rusia. Avem o întreagă generaţie de cetăţeni moldoveni care au crescut şi s-au format la şcoala Uniunii Sovietice... Toate aceste elemente nu sunt definitorii însă. Eu nu am niciun dubiu că piaţa liberă, regulile democratice din viaţa publică şi în viaţa economică sunt esenţiale şi sunt cele care duc la rezultate. În acest sens şi pentru acest sens noi lucrăm în Republica Moldova.
A consemnat Anca BURNICHE

Este foarte important ca acei cetăţeni care nu au avut posibilitatea să vină până astăzi în România să fie sprijiniţi pentru a face acest lucru. Într-un astfel de context pot exista colaborări pentru grupuri de copii, de exemplu” - Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

* * *

Marea parte a celor care ar veni să lucreze în România (din Republica Moldova - n.r.) s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice (dacă nu se schimbă cadrul legislativ - n.r.). Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni!” - Tudor Jijie

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

 

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE. Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iasi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al S.C. Danilux S.R.L., cu sediul în mun. Botoşani, str. Primaverii, nr. 25, sc. F, et. P, Jud. Botoşani, CUI RO12598561 J7/6/2000 numită conform Sentinţei nr. 144/23.02.2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 2715/40/2010, anunţă scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică organizată la data de 04.07.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor imobile: Nr. activ Denumire activ Valoare de evaluare (lei fără T.V.A.) Valoare de pornire a licitatiei (fără T.V.A.). Activul 1 Spațiu comercial situat în mun. Botosani, str. Calea Nationala, nr. 207, jud. Botoşani cu suprafaţa construită de 251,60 mp şi suprafaţa utilă de 219,39 mp şi teren aferent construcţiei cu suprafaţa de 363 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 50743 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 4646/N) cu numărul cadastral 1433-4470. 1.274.300,00 78.000,00 euro*. Activul 3 Proprietatea imobiliară situată în zona marginală a loc. Cătămărești Deal, com. Mihai Eminescu, jud. Botoșani, ce include: grajd cu suprafața construită de 745 mp și teren aferent construcției cu suprafața de 2.580,76 mp, înscrise în Cartea Funciară nr. 50184 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 357/N) cu numărul cadastral 22/21/1/2/2/2/1 și bunuri mobile aferente, respectiv telefon mobil, birouri – 10 bucăți. 1.702.400,00 89.100,00 euro*. Sumă ce va fi achitată în lei la cursul valutar BNR din ziua plății. Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până cel târziu la data de 03.07.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, toate documentele prevăzute în caietul de sarcini, care se poate procura de la sediul lichidatorului judiciar, în fiecare zi de luni până vineri, orele 08.00 – 16.00. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0330/401589, 0758049901, 0749244377; 0232/243864, fax: 0232/212231. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. ALDO S.R.L. Vaslui, cu sediul social în mun. Vaslui, str. Traian, bl. 228, sc. A, etaj 2, ap. 9, jud. Vaslui, C.U.I. RO 3337184, nr. de înreg. O.R.C. J37/918/1992, potrivit Sentinţei nr. 924/2013 din data de 23.10.2013, pronunţată de Tribunalul Vaslui – Secţia Civilă, în dosarul nr. 2980/89/2012, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare pentru data de 14.06.2019, ora 13.00, respectiv 28.06.2019, ora 13.00 a următorului activ proprietatea S.C. Aldo S.R.L. Vaslui: Nr. crt. - Denumire activ - Valoare pornire (lei fără T.V.A.) Activul nr.1 Proprietate imobiliară comercială – Magazin Mixt: Construcție – „Magazin Mixt” situată în mun. Vaslui, str. Ștefan cel Mare, nr. 279, jud. Vaslui, în vecinătatea benzinăriei Bemoil, cu suprafața construită de 40,50 mp și supr. utilă de 38,50 mp – extratabulară – construită pe terenul unei persoane fizice - 14.190,00. Persoanele care pretind vreun drept asupra activelor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 13.06.2019, ora 14.00, respectiv 27.06.2019, ora 14.00 la sediul lichidatorului judiciar M.R.L. Iași din mun. Iași, Aleea Nicolina, nr.82, jud. Iași. Relaţii suplimentare se pot obţine la: Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.: tel: 0755132474; 0757545545; 0232/243864, fax: 0232/212231 e-mail: vanzari@insolventa.ro. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L..
Mihai Chirica„Ideea interzicerii vehiculelor poluante rămâne de actualitate”
25/06/2019 11:15

- Domnule primar, Iaşul pare să respire din nou un aer mai curat, dar fericirea nu poate dura decat pană in toamnă, cand se reiau cursurile şcolare. Ce mai este nou pe frontul acesta al poluării? În ...

Dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa: „La un profit de până la 15 la sută nu mai găsim firme care să liciteze”
21/06/2019 12:09

* dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa - Domnule preşedinte, PSD a pierdut alegerile europarlamentare la Iaşi. E o aserţiune care provoacă ingrijorare in randul membrilor de pa ...

„Drumul Iaşi – Suceava va fi scos la licitaţie în această lună”
15/04/2019 08:49

* dialog cu Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi - Domnule preşedinte, după o aşteptare care părea că nu se mai termină, bugetul de stat a fost deblocat. Iaşul are, aşadar, posibilit ...

„Justiţia e plină de păcate!”
30/03/2019 07:30

* de vorbă cu Vasile Lupu, fost deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PNŢCD - Domnule Lupu, PNŢCD a semnat, joi, un protocol de colaborare cu PSD, pentru alegerile europarlam ...

VIDEO - Mihai Chirica: „Iaşul are, de la an la an, o provocare suplimentară”
03/03/2019 09:00

- Domnule primar, se pare că veţi miza, in acest an, pe un buget de 820 milioane de lei. E mult, e puţin? Ce se poate face cu banii aceştia la un oraş ca Iaşul? - Nu e puţin, dar nici nu e mult, a ...

„Sintagma apetit scăzut pentru lectură nu este corectă în relaţie cu tinerii de astăzi”
04/02/2019 00:00

 Gustul ieşenilor pentru lectură este dominat de cărţile de dezvoltare personală şi de istorie recentă, de cele din literatura şcolară, precum şi de cele care răspund nevoii de distracţie, de d ...

VIDEO - Ion Solcanu: „Sistemul de alegere a preşedintelui trebuie modificat, odată cu Constituţia”
07/01/2019 09:41

  * dialog cu prof. univ. dr. Ion Solcanu, fost senator social-democrat, vicepreşedinte PSD şi al Senatului Romaniei, astăzi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Oa ...

„Masa de Crăciun este minunată cu oamenii dragi alături, nu cu platouri pline de grăsimi”
22/12/2018 00:00

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), in Raportul Naţional al Stării de Sănătate a Populaţiei pe anul 2017 se arată că in Iaşi sunt inscrise in evidenţa medicilor 35.902 de per ...

INTERVIU - MIHAI CHIRICA: „Mai bine de jumătate din populaţia activă a marilor oraşe nu are încă o opţiune politică”
14/12/2018 07:55

* dialog cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi - Domnule primar, Clujul, Oradea, Aradul şi Timişoara au semnat, de cateva zile, Alianţa Vestului, un acord privind cooperarea in materie de mari pro ...

„În lumea aceasta a subiectivităţii au apărut prea mulţi vânzători de piei de cloşcă”
10/12/2018 00:00

    Sculptorul Liviu-Adrian Sandu este iniţiatorul şi fondatorul, in 2016, al Societăţii Artiştilor Figurativi din Romania şi, din 2013, Membru al Societăţii Sculptorilor Portretişti din ...