Dan Doboş: „Ieşenii trebuie să fie mândri că locuiesc aici!”

default

Dimensiune font:

| 03-02-2015 00:25

Interviu cu Dan Doboş, manager de proiect în cadrul Fundaţiei „Iaşi Capitală Culturală Europeană” 

 

- Care sunt activităţile pe care Fundaţia „Iaşi Capitală Culturală Europeană” le- derulat până în acest moment şi cu ce rezultate?
- Fundaţia are aproape doi ani de funcţionare, iar această perioadă trebuie împărţită în două intervale foarte clare - cel de până pe 10 decembrie 2014 şi cel de după. Aceasta este data la care au apărut, în mod oficial, noile criterii pe care trebuie să le satisfacă un oraş pentru a deveni capitală europeană a culturii. De fapt, noi vom fi prima capitală care va fi judecată după aceste noi criterii, care au adus câteva clarificări. Până la publicarea acestora, Fundaţia a făcut câteva lucruri foarte importante, din punctul meu de vedere. Pe de o parte, a făcut un inventar al tuturor actorilor care au importanţă în peisajul cultural ieşean – instituţii, ONG-uri, artiştii liber profesionişti sau, pur şi simplu, oamenii cu idei. Pe de altă parte, bugetul Fundaţiei a fost folosit în crearea de evenimente. Nu e un secret că, într-o anumită măsură, manifestările din Festivalul Internaţional al Educaţiei (FIE) au fost produse de Fundaţia Iaşi Capitală Culturală Europeană. De asemenea, au fost şi multe alte evenimente în care Fundaţia a fost partener. În plus, până pe 10 decembrie 2014, Fundaţia a comandat un studiu, o cartografiere a Iaşului cultural aşa cum este el văzut de afară. Suntem în posesia acestui document, care ne-a ajutat foarte mult pe direcţia analizei modalităţilor prin care poate să ajungă Iaşul capitală europeană a culturii.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

- Iar după 10 decembrie 2014...
- După 10 decembrie am început, desigur, privind cu foarte mare atenţie criteriile, să încercăm să ne adecvăm lor. Marea surpriză şi ceea ce ţine capul de afiş astăzi în Iaşi a fost necesitatea existenţei unei strategii, dar nu una de atingere a titlului de capitală europeană a culturii, ci a unei strategii la nivel municipal. Sigur, nu putem să avem doar o strategie culturală, ci ar fi trebuit să avem una generală de dezvoltare a oraşului... De asemenea, în intervalul de după 10 decembrie, am pornit un studiu de piaţă, primul studiu complex şi complet de consum cultural efectuat vreodată de Iaşi. A mai fost unul făcut cu ocazia evenimentului Iaşi 600, dar nu de amploarea şi de complexitatea celui pe care îl realizăm acum. Ca în orice strategie, avem punctul de plecare, viziunea – sau punctul de sosire - şi, apoi, trebuie să trasăm drumul. Până nu ştim de unde plecăm, nu ştim ce vrem să îmbunătăţim. S-a realizat o întâlnire cu toţi managerii instituţiilor de cultură din Iaşi şi cu rectorii universităţilor ieşene, în care am încercat să definim un concept. Joi, pe 5 februarie, încercăm, împreună cu Camera de Comerţ, să facem o întrunire în care să capacităm industriile creative, fără de care - o spun foarte deschis - niciun oraş nu poate fi capitală europeană a culturii. Vineri (30 ianuarie) se va profita de un alt prim contact, într-un sens foarte concret, de prezenţa ONG-urilor la Prefectură şi li se va prezenta felul în care se pot implica în acest deziderat...

Capitalele europene ale culturii 2015, la start FOTO

- Încă nu avem o strategie culturală la nivelul judeţului. Cum se explică acest lucru?
- După anul 2014, România trebuia să intre în epoca strategiilor şi nu numai a culturii, ci peste tot. Trebuia să avem strategii naţionale, sectoriale, din care subsecvenţă să se desprindă cele judeţene sectoriale şi, apoi, strategiile orăşeneşti, municipale şi, chiar, comunale. Strategia naţională în domeniul culturii a fost gata în 2013, când am făcut eu cursurile de management cultural şi am avut ocazia să stau câte opt ore timp de patru zile cu persoana care a scris strategia, doamna Delia Mucică. Anul trecut, prin vară, trebuia să se facă strategia la nivel judeţean. Astfel, s-au făcut la nivelul Consiliului Judeţean nişte comisii, iar eu, ca director la bibliotecă (Biblioteca Judeţean Gh. Asachi – n.r.), am fost chemat la comisia de cultură. Proaspăt şcolit şi ştiind ce este această strategie culturală, le-am spus că nu se poate să nu fie prinsă dezvoltarea infrastructurii în strategia acesta şi, dat fiind că din ea trebuie să coboare cea municipală, trebuiau să fie chemaţi şi reprezentanţii municipalităţii la masa la care stăteau toţi managerii din cultură... Din păcate, nu s-a întâmplat aşa. Ca urmare, strategia judeţului supusă dezbaterii la capitolul cultură are o pagină dactilo şi, după două paragrafe din care eu personal nu înţeleg nimic, enunţă ideea absolut aiuritoare că strategia culturală a judeţului Iaşi este că... îşi va face o strategie în perioada următoare. Cum să fie strategie când nu s-a implementat de sus în jos, adică naţional-judeţean-municipal, iar asta este o problemă pe care o au toate municipiile. În cazul nostru particular, judeţul Iaşi nu are nici măcar nişte principii.

- Cine ar fi trebuit să facă strategia culturală a municipiului Iaşi?
- Sunt oameni din 2012 în Consiliul Local care pretind că sunt specialişti şi cunosc problematica asta, destul de complicată, a capitalei europene a culturii şi întreabă Fundaţia, primarul sau pe oricine de ce nu există o strategie. Vă spun eu de ce nu există şi îi voi spune şi domnului Marius Dangă (fost viceprimar al Iaşului din partea PNL)! Nu avem o strategie pentru că în anul 2012, când l-a trimis poporul ieşean în Consiliul Local, trebuia să ştie că este nevoie de o strategie pe cultură şi trebuia să o fi făcut. De asta nu avem! Pentru că domnul Dangă cu toţi consilierii locali au omis să facă lucrul acesta! De ce au omis? Nu ştiu, poate că aşteptau să vină strategiile de jos în sus, poate că nu au ştiut, dar nu se poate accepta atitudinea unui om care vine şi zice De ce nu avem? Dacă ştia că trebuie, de ce nu a propus? Strategia trebuia să existe. Pot să se uite pe site-ul Consiliilor Locale Timişoara sau Cluj, pentru că ei au deja.

- Lipsa acestei strategii municipale împiedică acum demersurile Fundaţiei?
- Nu, nu ne împiedică. Europa spune că Iaşul ar trebui să aibă o viziune asupra a ceea ce vrea el să fie în 2025, în 2030, poate. Capitolul cultural, la rândul lui, este parte a acestei strategii, dar el nu există în sine, ci este corelat cu dezvoltarea în continuare a Iaşului – de la infrastructura de transport şi de clădiri, până la oferirea de locuri de muncă şi crearea unui anumit prestigiu sau alte chestiuni care nu se măsoară neapărat în bani. În această strategie trebuie inclus şi un plan pentru care Iaşul să fie capitală europeană a culturii. Deci, strategia Iaşului nu poate să fie cea de a fi capitală culturală. Nu, este total greşit! Strategia Iaşului este, de exemplu, să fie în 2030 un centru de neoclasicism, din care să iradieze valoare culturală şi europeană în spaţiile moldovenesc şi ucrainian, dar şi în cel tradiţional al nostru, pe anumite coordonate. Sigur, este şi rolul Fundaţie să vină cu o altă strategie, dar Uniunea Europeană nu pe aceasta o cere. Sunt două strategii diferite, iar cu cea mai mare urgenţă trebuie să o stabilim la nivelul Consiliului Local.

- Cum vede Fundaţia modul în care Iaşul poate să acceadă la titlul capitală europeană a culturii?
- Este un concept care circulă de ceva vreme în spaţiul culturii ieşene şi care s-a rafinat şi s-a cristalizat după lecturarea criteriilor enunţate de Comisia Europeană. Acesta vizează două direcţii, prima fiind capacitatea Iaşului - trecută şi viitoare - de a fi un centru care să iradieze cultură şi valori europene în spaţii ne-europene, adică la Chişinău şi Cernăuţi. A doua componentă a modelului nostru este aceea a încercării de a-i face pe ieşeni să fie mai mândri că locuiesc în propria lor localitate, printr-o reinventare culturală, în sensul în care Iaşul a avut o cultură superbă în perioada clasică şi în cea interbelică... Dar, de vreo 70 de ani trăim din trecut. Din păcate, din punct de vedere cultural, Iaşul este oraşul cel mai conservator din România. Or, Europa aşteaptă altceva - reinventare şi industrii creative. Este nevoie să ne reinventăm cu scopul ultim nu de a avea o viaţa culturală mai ardentă, ci de a fi mai mândri că suntem ieşeni!

„Ce contează cel mai mult este participarea populaţiei!”

- Cum se întâmplă în alte oraşe...
- Da, dar nu şi la noi! Acesta este marele nostru deficit, dar poate fi şi marele nostru atu! Asta pentru că la Craiova, de exemplu, va fi mai greu să-i spui Comisiei Europene că vei creşte mândria de a fi oltean. La noi, pentru că suntem mai cinici, în sensul filozofic, bineînţeles, s-ar putea să fie altfel.

- În momentul acesta vorbim de optimism sau...?
- Da, este un optimism moderat, din partea mea şi a Fundaţiei, pentru că Iaşul are nişte avantaje. Primul este cel cu Chişinău şi Cernăuţi, pe care nu-l mai are niciun oraş din ţară. Pe de altă parte, din păcate, Iaşul este cel mai puţin accesibil dintre oraşele candidate şi tare mi-e teamă că, într-o anumită măsură, se vor anula reciproc dezavantajul inaccesibilităţii cu capacitatea noastră de a exporta cultură şi valoare europeană în Chişinău şi Cernăuţi. Apoi, mai avem avantajul că Iaşul este al doilea centru universitar din ţară; un oraş în care nivelul cultural este crescut prin tradiţie. În plus, este important că am implementat deja cu bani europeni un proiect deosebit - Axa Culturală - care, probabil, este cea mai mare concentrare de repere culturale din România într-o unitate de loc. De asemenea, avem avantajul unei infrastructuri culturale importante. Ştiţi, de pildă, în câte săli se joacă teatru la Iaşi? În şase! În plus, la limită, se poate juca teatru şi la Casa Studenţilor sau la Casa Sindicatelor, deci opt săli! La Cluj, în schimb, se poate juca doar în trei. Cu alte cuvinte, sunt câteva elemente care mă fac să cred că Iaşul are avantaje, dar, poate, cel mai mare este demonstrat de dorinţa de cultură a oamenilor, care, dacă va fi tratată cu responsabilitate şi respect, se va transforma într-o participare foarte mare. Sigur, rămâne să şi valorificăm acestă dorinţă, să ne dăm seama pe ce comoară stăm!

A consemnat Andreea IGNEA

* * *
Mituri de care trebuie să scăpam repede
Nu contează ce trecut glorios ai avut!
Nu contează ce prezent cultural fervent ai!
Nu contează că vrei să faci nu ştiu ce edificiu – din anul acesta, Europa măsoară bugetele fără infrastructură, care poate fi finanţată prin alte axe, dar nu prin Capitală Europeană a Culturii. Pe de altă parte, aceste proiecte pot aduce un nou plus pentru Iaşi Capitală Europeană a Culturii.
Nu contează că te sprijină o personalitate culturală!
Nu contează reclamele de la televizor!


* * *
- Care este rolul actului transpartinic?
- Iaşul are avantajul că trecutul lui este atât de important încât nicio forţă politică nu poate să spună că nu vrea ca Iaşul să fie capitală europeană a culturii. Bugetul în aceşti ani nu va fi de 70 de milioane de euro, pentru că nu se vor aduna şi investiţiile în infrastructură, dar va fi, de exemplu, de 20 de milioane euro. Această sumă împărţită la patru, înseamnă 5 milioane de euro/an care se vor duce pe cultură. Sunt nişte bani pe care îi va plăti fiecare ieşean şi, cu siguranţă, că se vor găsi nişte forţe politicianiste care vor spune ce ne trebuie nouă? Mor copiii de foame, voi recitaţi poezii. De aici necesitatea semnării unui act transpartinic, prin care să declare că nu se vor schimba bugetul.  

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

05:26

Bancul Zilei

04:22

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Tasca, cu sediul in sat Tasca, Str. Lt. Mitru Vasile nr. 11, judetul Neamt, telefon/fax 0233/255.023, e-mail: primaria_tasca@yahoo.com, cod fiscal 2614457. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie inchiriat: Trup de pasune Neagra I, in suprafata totala de 2,25 ha, compus din numarul cadastral 50644, in suprafata de 1,18 ha, situat in extravilanul comunei Tasca si numarul cadastral 50650, in suprafata de 1,07 ha, situat in intravilanul comunei Tasca, apartine domeniului public al Comunei Tasca, conform caietului de sarcini, H.C.L. Tasca nr. 39/18.04.2024 si O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1.Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul Comunei Tasca. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul institutiei de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Compartimentul Secretariat, din cadrul Comunei Tasca, sat Tasca, Str. Lt. Mitru Vasile nr. 11, judetul Neamt. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei, se achita cu numerar la Casieria Comunei Tasca. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 17.05.2024, ora 16.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 27.05.2024, ora 09.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Tasca, sat Tasca, Str. Lt. Mitru Vasile nr. 11, judetul Neamt. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta: Oferta se depune intr-un singur exemplar, in doua plicuri sigilate, unul exterior si unul interior. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 27.05/2024, ora 10.00, la sediul Comunei Tasca, sat Tasca, Str. Lt. Mitru Vasile nr. 11, judetul Neamt. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Sectia de Contencios -Administrativ a Tribunalului Neamt, Piatra-Neamt, B-dul Decebal nr. 5, judetul Neamt, telefon 0233/212.717, fax 0233/232.363, e-mail: tr-neamt@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 23.04.2024.
„Participarea marilor scriitori la FILIT este meritul personal şi rodul credibilităţii internaţionale a organizatorilor”
07/10/2019 11:02

  „Participarea marilor scriitori la FILIT este meritul personal şi rodul credibilităţii internaţionale a organizatorilor” * dialog cu scriitorul Dan Doboş, directorul Bibliotecii Judeţ ...

„Avem un sistem educaţional secularizat, sincretic, pe alocuri aberant”
05/05/2018 16:15

- Doamna profesor, tocmai aţi participat la Conferinţa Internaţională de Educaţie a Adulţilor. Ce spun specialiştii in domeniu despre starea actuală a actului educaţional şi nu mă refer doar la zona ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

 ”Pe vremea comuniştilor aveam personal medical, dar nu aveam aparatură. Astăzi, e invers!”
03/02/2018 04:30

-- Domnule doctor, se implinesc patru decenii de cand Spitalul de recuperare a apărut in viata iesenilor. Sunteti singurul medic rămas in activitate din acele vremuri... Cum a apărut această idee? - Totul ...

Prof. dr. Florin Mitu: „A gândi pozitiv este un element cheie pentru un medic”
12/10/2017 04:45

Despre recuperare cardiovasculară, factorii de risc in bolile cardiovasculare şi ce trebuie să facem ca să ne protejăm inima de evenimente nefericite, dar şi despre alte lucruri interesante, dr. Florin M ...

Marius Oprea: „Niciodată nu este prea tîrziu pentru adevăr şi nici pentru dreptate”
02/10/2017 05:00

- Aţi infiinţat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, institut de cercetare aflat sub egida Guvernului. Plecind de la această postură, cum se văd astăzi urmările comunismului şi cum ar treb ...

Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel: „Un discurs care nu îl respectă pe interlocutor este un discurs pierdut”
19/08/2017 06:00

 Cald, deschis şi mai ales din cale afară de receptiv la tot ceea ce il inconjoară, lingvistul Stelian Dumistrăcel a mărturisit care este cea mai mare implinire pe care i-a oferit-o viaţa la catedră ...

„Orice ar fi, fizica nu se uită”
27/07/2017 05:36

  - De unde pasiunea pentru fizică? - Am trecut prin sistemul de invăţămant ca orice copil obişnuit. La un moment dat, am sesizat că sunt capabil să mă descurc la matematică mult mai bine decat ...

„În viaţă am avut o şansă extraordinară: să fac ceea ce îmi place”
13/07/2017 12:20

În interviul acordat cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, dr. Lăcrămioara Stratulat, care ocupă funcţia de director al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi ...

Interviu cu Doru Baltag, medicul care alungă durerea cu ajutorul acelor
08/06/2017 05:25

-Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Cum de aţi ajuns să practicaţi Medicina? -Traseul alegerii profesiei medicale este destul de liniar. Părintii mei au fost asistenti medicali in l ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei