Tradiții la sărbătoarea Bunei Vestiri

Creştinii sărbătoresc mâine Buna Vestire, hram care aminteşte de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului * în calendarul popular sărbătoarea se mai numeşte şi Blagoveştenia sau Ziua Cucului, acesta ocupând un loc central în imaginarul popular referitor la această sărbătoare

 Buna Vestire (25 martie) este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului şi este marcată cu exact nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus. I se mai spune şi Blagoveştenia, după numele vechi slavon. Potrivit Evangheliei după Luca, Sfânta Fecioară, crescută la Templu şi aflată sub tutela Dreptului Iosif, a fost aleasă de Dumnezeu şi înştiinţată de Arhanghelul Gavriil: „Bucură-te, cea plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Şi vei lua în pântece, şi vei naşte fiu, şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema.” Arhanghelul i s-a arătat în vis şi lui Iosif, vestindu-i: „Ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt”. Aşa se face că acest moment a rămas să fie sărbătorit, an de an, sub numele de Buna Vestire.

Ziua Cucului

Una din cele mai importante sărbători din Postul Paştelui, alături de Florii, Buna Vestire se sărbătorea în primul rând prin nemuncă, iar credincioşii mergeau neapărat la slujbă la biserică, căci se spunea că tot ce lucrezi în această zi se va strica. În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă, pentru că se consideră că ar putea ieşi pui cu două capete. Ziua este considerată începutul primăverii, când se întorc păsările călătoare, iar cele care au stat aici încep să îşi facă cuiburi.

Tot acum se spune că va cânta pentru prima dată cucul. În tradiţia populară cu privire la această pasăre există mai multe legende. Se spune că ar fi fost o pasăre măiastră cu pene de aur care a fost înşelată de nevasta lui Sava cu privighetoarea şi atunci el a plecat şi i-a spus Savei să îl caute şi să îi cânte de la Buna Vestire şi până la Sânziene că poate va da de el. Şi cucul cântă într-adevăr de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară când se spune că se îneacă şi nu mai cântă. Tradiţia spune că dacă vrem să avem un an bun este important ca atunci când auzim pentru prima dată cucul să fim sătui, veseli, să avem bani în buzunare şi să îl auzim din partea dreaptă. Tot legat de această pasăre şi de simbolistica erotică, fetele îl întrebau de Buna Vestire când se vor mărita şi dacă nu auzeau niciun răspuns însemna că se vor mărita foarte repede, iar dacă îl auzeau cântând o dată, de două sau trei ori însemna că peste atâţia ani îşi vor găsi soţ.

Superstiţii la Buna Vestire
De Buna Vestire se spunea că este bine să pui pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. Tradiţia mai spune că, în această zi oamenii nu au voie sa se certe, căci cine se ceartă acum vor avea supărări tot anul.
Ţăranii obişnuiau ca în această zi să purifice spaţiul. Se tămâiau curtea şi grajdurile, se aprindeau focuri purificatoare mai ales în livezi, iar pomii care anul trecut nu au făcut fructe erau ameninţaţi cu toporul şi li se turna ţuică la rădăcină.
Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. Dezlegarea se menţine chiar dacă sărbătoarea cade într-o zi de miercuri sau vineri. Un alt gest ritual legat de peşte era ca în această zi să se pescuiască un peşte căruia i se punea anafură în gură şi apoi era din nou lăsat în apă, asta pentru ca pescarul să aibă noroc tot anul.
Momentul este bun şi pentru predicţii meteorologice. Se spune că aşa cum va fi vremea de Buna Vestire, aşa va fi de Florii şi de Paşte.

Maura ANGHEL