Vocile care schimbă inimi. Portretele celor mai cunoscuți duhovnici ai Moldovei

Cunoscută pentru frumusețea mănăstirilor sale, Moldova are o comoară de neprețuit: spiritualitatea românească. În aceste meleaguri binecuvântate, unde istoria și credința se întrepătrund, au trăit și câțiva dintre cei mai importanți duhovnici, care au avut un rol esențial în menținerea și transmiterea tradițiilor spirituale românești.

Aflată în județul Suceava, cunoscut și drept „Grădina Moldovei”, Mănăstirea Putna ocupă un loc special în inimile românilor. Aici, în secolul al XV-lea, Marele Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a construit o mănăstire în care au păstorit mari duhovnici precum Daniil Sihastrul, apoi Sfântul Mitropolit Varlaam. Acești sfinți păstori ai sufletelor au jucat un rol deosebit în cultivarea credinței și a spiritualității românești, lăsând o amprentă care se resimte și astăzi în viața religioasă a regiunii. „Putna este locul în care sufletele românilor vin să se închine și să găsească liniștea interioară. Aici, învățăm să trăim după învățăturile lui Hristos și să ne împărtășim dragostea și iertarea cu ceilalți”, spun călugării.

Părintele Cleopa Ilie, călătorul sufletelor

Moldova nu este cunoscută doar pentru mănăstiri, ci și pentru duhovnicii pe care i-a avut, unul dintre ei fiind părintele Ilie Cleopa. Născut în anul 1912, în satul Sulița, județul Suceava, este un nume de referință în spiritualitatea românească. A trăit o viață de asceză și rugăciune, fiind cunoscut pentru înțelepciunea sa și darurile sale duhovnicești. După absolvirea Seminarului Teologic de la Sibiu, părintele Cleopa s-a retras la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț, unde și-a petrecut restul vieții în rugăciune și meditație. Aici, a devenit un duhovnic căutat de credincioși, care veneau din toată țara pentru a-i căuta îndrumarea. Părintele Cleopa era cunoscut pentru sfințenia sa, dar și pentru simplitatea și umorul său, care făceau predica și învățătura religioasă accesibile tuturor. Unul dintre aspectele notabile ale învățăturilor sale a fost accentul pus pe pocăință și viața de familie. A promovat importanța unei vieți cuvioase, îndemnând credincioșii să se întoarcă la valorile tradiționale și la credința adevărată. Cu trecerea anilor, Părintele Cleopa a rămas un reper al duhovniciei și un exemplu de smerenie și dăruire pentru Dumnezeu. A încetat din viață în 1998, dar influența sa asupra spiritualității românești persistă și astăzi.

Părintele Iustin Pârvu, duhovnicul de la Mănăstirea Negru Vodă

Tot în Neamț, la Mănăstirea Petru Vodă, a trăit și Părintele Iustin Pârvu, un duhovnic cu o încredere puternică în binecuvântarea lui Dumnezeu. El ne-a dezvăluit cum duhovnicii din această regiune au adus lumină în viețile oamenilor. „În mănăstirile noastre, ne străduim să trăim în armonie cu natura și să cultivăm o legătură profundă cu Dumnezeu. Această conexiune cu divinul ne ajută să fim ghizii spirituali de care oamenii au nevoie în căutarea lor pentru sensul vieții”, spunea părintele, care propovăduia iubirea și smerenia, despre care spunea că „sunt cele mai puternice arme împotriva suferinței”.

Într-un timp în care lumea se schimbă rapid, duhovnicii reprezintă constanța și stabilitatea. Ei oferă un punct de ancorare într-un ocean agitat de tulburări și incertitudini. „Oamenii vin la mănăstiri ca să se retragă din agitația lumii și să găsească pacea interioară. Noi suntem aici pentru a-i ghida pe această cale a eliberării de grijile cotidiene”, spunea părintele Iustin.

Paisie Olaru, călugărul de la Schitul Sihla

Duhovnicii, cu înțelepciunea lor, sunt ferm convinși că tradițiile și valorile românești vor continua să fie transmise în generațiile viitoare. Ei sunt paznicii tradițiilor, ghizii noștri spirituali și exemple vii ale dragostei și iertării. Pelerinii se îndreptau către ei pentru a găsi calea spre Dumnezeu și liniștea interioară, așa cum veneau și la părintele Paisie Olaru.

Părintele Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani. Încă de mic, a manifestat o dragoste profundă pentru Dumnezeu și a dorit să îi slujească în tot ceea ce făcea. Această chemare duhovnicească l-a condus să devină călugăr la Mănăstirea Sihăstria, apoi la Schitul Sihla. De mult voia părintele să se liniștească în locurile unde a sihăstrit Cuvioasa Teodora și alte sute și mii de sihaștri. Toți ucenicii vorbeau despre rugăciunea sa neîncetată, la care se adăugau privegherea necontenită, postul și înfrânarea sa dintotdeauna, toate acestea împletite cu dragostea, smerenia și blândețea sa desăvârșită. Vestea sfințeniei vieții părintelui și ajutorul primit de credincioși în urma rugăciunilor sale ajunsese până departe și era căutat de mulțime de oameni. Cei care îl căutau – călugări, maici, oameni de diverse categorii, dar și clerici și ierarhi – veneau pentru rugăciuni, spovedanie, binecuvântări, atrași de darul său. Cei care veneau o dată, nu se mai puteau dezlipi de bătrân și aduceau și pe alții, căci blândețea, smerenia și dragostea sa mișcau inimile tuturor, iar harul Duhului Sfânt, care se sălășluise într-însul, mângâia sufletele credincioșilor; de asemenea, nu de puține ori, cei bolnavi se întorceau sănătoși. „Dumnezeu îl ține aproape de el pe cel care îl iubește, ca nu cumva libertatea să-i schimbe mintea și înșelăciunea lumii să-i câștige sufletul. Când ieși de aici și te întorci în lume, să-ți păstrezi sufletul curat. Chiar dacă vezi multe pe acolo, dar să nu te arunci în noroi, că greu se mai duce de pe suflet. Dacă privești și nu intri în cele ale lumii, este ca și cum te-ai murdări de praf – te scuturi și mergi mai departe. Dar dacă te-ai murdărit, să alergi să speli repede haina sufletului, că altfel ești pierdut”, spunea părintele Paisie. Duhovnicii Moldovei rămân un simbol al spiritualității ortodoxe și al trăirii unei vieți autentice. Învățăturile lor continuă să inspire și să îndrume pe cei care caută să trăiască în conformitate cu valorile creștine și să se apropie de Dumnezeu prin rugăciune.

Maura ANGHEL