Cod roşu în puşcărie!

* chiar şi din spatele gratiilor, tot mai mulţi infractori rămân un pericol public * unii chiar au ajuns să se reprofileze, învăţând şi alte genuri de infracţiuni * statisticile arată că întreţinerea unui deţinut depăşeşte lunar 2.300 de lei

Deţinuţii au ajuns să fie adevărate pericole chiar şi după gratii. Incidentele violente, dar şi ţepele de tot felul au devenit specialitatea lor. Recent, o grupare cu ramificaţii la penitenciarele Iaşi şi Târgu Ocna a înşelat afacerişti. „În perioada ianuarie – martie, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste, prin atribuirea de calităţi mincinoase, suspecţii au indus în eroare patru bărbaţi, producându-le acestora o pagubă totală de aproximativ 15.000 de euro. Suspecţii şi-ar fi atribuit calitatea de demnitar şi, sub pretextul că o rudă a acestuia are probleme medicale, le-ar fi solicitat părţilor vătămate să doneze diferite sume”, au precizat poliţiştii bucureşteni. Liderul grupării era un deţinut de 26 de ani, din Iaşi. El fusese condamnat la 8 ani de închisoare pentru tâlhărie, dar a evoluat la infracţiuni mai sofisticate. Escrocii se dădeau fie drept rudele lui Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, fie ale prefecţilor de Iaşi, Braşov şi Bacău. Sumele primite de la administratorii unor societăţi care aveau contracte cu diverse ministere oscilau între 1.000 şi 6.000 de euro.

Violenţă şi taxe de protecţie
Nici incidentele violente n-au lipsit. Pe 23 ianuarie, Ion Damian Ungureanu, Cristian Agapie, Constantin Stîrpu şi Sergiu Boingeanu s-au luat la bătaie în celulă, primii doi pierzându-şi viaţa. Totul a pornit, potrivit procurorilor, de la un sistem mafiot. „Pentru că nu era avantajat de statură şi forţă fizică, Boingeanu l-a atras pe Stîrpu, percepând taxe de protecţie. O concurenţa serioasă o reprezentau victimele, care percepeau şi ele taxe de la ceilalţi deţinuţi. Taxele erau sume trimise de rudele colegilor pentru alimentarea cardurilor de cumpărături”, a precizat dna Carmina Pascal, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunal.

„Nu avem de unde şti ce fac ei în cameră”
Reprezentanţii Penitenciarului fac eforturi pentru supravegherea deţinuţilor. „În situaţia din ianuarie, s-au respectat procedurile specifice. Incidentul ar fi putut fi prevenit doar dacă am fi avut informaţii despre existenţa unor tensiuni între deţinuţi”, a precizat dna Gabriela Topoliceanu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului. Necazul e că deţinuţii nu pot fi supravegheaţi în celule. „În zonele vulnerabile avem personal cu experienţă, cu vechime, care cunoaşte deţinuţii. De asemenea, există camere video, dar nu în celule. Legea nu permite să amplasăm aparatură de supraveghere în interiorul camerelor. Trebuie să respectăm intimitatea deţinuţilor”, a adăugat dna Topoliceanu.
Existenţa telefoanelor, obiecte interzise, este o altă problemă permanentă. „Nu avem de unde şti ce fac ei în cameră. Putem lua doar măsuri pentru ca astfel de obiecte să nu ajungă în interior. Facem percheziţii în celule, personalul de la sectorul de vizite verifică bagajele. Am achiziţionat chiar şi câini pentru depistarea telefoanelor şi a cartelelor”, a conchis dna Topoliceanu.
Costul lunar al unui deţinut într-un penitenciar românesc este de 2.397 de lei, bani veniţi în mare parte de la buget, adică de la noi toţi. Iar în loc să se căiască pentru faptele care i-au adus în spatele gratiilor, deţinuţii continuă să încalce legea. (Dan Constantinescu)

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK