Iaşul are, la Mădârjac, o staţiunea de cercetare academică unică în ţară!

Staţiunea de cercetări geografice şi de monitorizare a calităţii mediului Mădârjac a fost gândită şi realizată în perioada 2007–2010, de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ca o nouă bază de pregătire universitară avansată şi de cercetare ştiinţifică în domeniul Ştiinţelor Vieţii şi ale Pământului. Staţiunea este poziţionată în inima Moldovei, într-o zonă strategic aleasă, înconjurată de pădure, într-un mediu natural nealterat, etalon al calităţii acesteia pentru unităţile de podiş din partea de est a României.

Anual, zeci de studenţi interpretează în lucrările lor ştiinţifice datele colectate în cadrul staţiunii, unde întregul complex de factori naturali permite o abordare modernă, sistemică, a unor parametri, procese şi fenomene naturale, îndeosebi de natură geomorfologică, climatică şi bio-pedologică, dar şi analiza riscurilor naturale şi antropice.

Conf. univ. dr. Lilian Niacşu, actualul director al staţiunii de cercetare academică din Mădârjac, judeţul Iaşi, a răspuns, în exclusivitate, la câteva întrebări adresate de Evenimentul Regional al Moldovei.

- Domnule Niacşu, spuneţi-ne, cum a apărut şi cum s-a dezvoltat proiectul care a făcut posibilă înfiinţarea unei staţiuni de cercetare tocmai la Mădârjac?

- Staţiunea a început să funcţioneze în urmă cu 10 ani. Domnul profesor Constantin Rusu este cel care a făcut demersurile de iniţiere ale proiectului, la momentul respectiv, pe vremea când era decan, după care preşedinta senatului a dezvoltat staţiunea. Mădârjac este destinată practicii şi cercetării academice pentru studenţii din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie de la master şi doctorat, şi se diferenţiază de celelalte staţiuni ale universităţii, din Tulnici (Vrancea) şi Munţii Rarău, care se axează mai mult pe practica studenţească. Scopul principal al staţiunii a fost acela de a crea condiţii de cercetare, staţiunea nefiind gândită pentru a putea găzdui foarte mulţi studenţi odată. În schimb, acolo pot avea loc diverse activităţi pe timpul zilei, deoarece există chiar şi o sală de conferinţe şi numeroase laboratoare moderne.

„Studenţii participă în mod gratuit la stagiile de cercetare, acestea fiind prevăzute în programele didactice, iar uneori primesc chiar şi finanţare din partea universităţii pentru desfăşurarea activităţilor.”

- V-aţi confruntat vreodată cu problema lipsei spaţiului?

- La Mădârjac nu putem face practică studenţească în sistemul clasic, care presupune o săptămână de staţionare, tocmai din lipsa spaţiului de cazare. Ne aflăm, în prezent, într-o fază de tranziţie, de dezvoltare, deoarece dorim să mărim capacitatea de găzduire şi să modernizăm laboratoarele în aşa fel încât să permită operaţiunile a mai multor studenţi odată. Proiectul iniţial a fost de 12 locuri, care sunt bune, dar nu sunt suficiente. Pentru grupele din cadrul masterului de „Amenajarea teritoriului”, sau grupele de „Geomatică” şi „Mediu Actual şi dezvoltare durabilă”, anumite activităţi se desfăşoară acolo. Uneori tot modul. Şi grupele pot fi şi de 18 sau 25 de studenţi, iar din această cauză vara chiar am întâmpinat problema asta, ceea ce a condus la alcătuirea unui proiect pentru mărirea capacităţii. Majoritatea lucrurilor de care aveam nevoie, în acest sens au fost deja achiziţionate, iar din vara anului 2020 va fi posibilă găzduirea a cel puţin 20 de alte persoane. Însă noi ne vom axa în continuare pe cercetare, la Mădârjac. Asta înseamnă echipamente, colaborări şi proiecte de cercetare. Studenţii participă în mod gratuit la stagiile de cercetare, acestea fiind prevăzute în programele didactice, iar uneori primesc chiar şi finanţare din partea universităţii pentru desfăşurarea activităţilor.

- Colaboraţi, în prezent, cu alte instituţii sau studenţi ai universităţilor din ţară?

- Avem colaborări cu Institutul de cercetare şi Institutul Academiei Române, însă colaborările cu organismele de acest fel nu se bazează pe latura didactică a educaţiei, ci pe cercetarea mai amplă a fenomenelor, iar noi dorim să ne axăm pe dezvoltare. Chiar în ultimele trei luni am reuşit să semnăm acorduri de colaborare cu diferite instituţii. Cel mai recent proiect pe care îl vom demara este un parteneriat cu Centrul de cercetări pentru combaterea eroziunii solului, de la Perieni (Bârlad), din jurisdicţia Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Bucureşti. Pe baza acestui acord, urmează să dezvoltăm anul viitor nişte parcele experimentale, şi vom avea activităţi comune de cercetare, la Mădârjac. Acolo vor fi amenajate aceste parcele cu suportul ştiinţific şi tehnic al specialiştilor din Bârlad şi capitală. Un alt exemplu ar putea fi colaborarea, din primăvara anului acesta, cu Institutul Astronomic de la Bucureşti, care a avut loc prin intermediul Facultăţii de Matematică. Acest proiect monitorizează activitatea cerului, printr-o serie de 14 puncte naţionale de cercetare şi monitorizare a meteoriţilor care cad pe teritoriul ţării noastre. Unul dintre aceste puncte este amplasat deja la Mădârjac. Echipamentul instalat este funcţional, primind date despre activităţile din afara atmosferei în timp real . Punctul de observaţie de la Mădârjac e unul important deoarece e departe de oraş, poluarea fiind redusă şi altitudinea fiind cea mai ridicată din zona Moldovei. În ceea ce priveşte universităţile din România, o colaborare importantă ar putea fi considerată cea cu Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, care a instalat un observator în curtea staţiunii noastre, prin care este monitorizată activitatea geofizică, date pe care aceştia le pot folosi şi interpreta în scopuri academice personale.

„Suma necesară pentru finalizarea proiectului, în ceea ce priveşte strict staţiunea de la Mădârjac, se ridică la 600.000 de euro. Rămâne de văzut dacă vom primi sau nu finanţare.”

- Cum a fost ales amplasamentul acestor staţiuni de cercetare?

- Amplasamentul fiecărei staţiuni a fost ales pentru a servi unui anumit scop. Staţiunea Rarău se află în vârful muntelui, la altitudine ridicată şi se axează pe măsurători meteorologice în practicile studenţeşti. Staţiunea din Tulnici se află într-o zonă subcarpatică, condiţiile geografice sunt specifice zonei subcarpatice, iar staţiunea de la Mădârjac se află în inima Podişului Moldovei (47°03’17” latitudine nordică, 27°15’09” longitudine estică), la 250 de metri altitudine, în judeţul Iaşi. Amplasamentul nu este deloc întâmplător, comuna Mădârjac fiind situată la distanţe aproximativ egale faţă de Carpaţi şi de Prut, respectiv între graniţa cu Ucraina (în nord) şi Dunăre (în sud). Dacă vă uitaţi pe o hartă o să vedeţi că se află într-o zonă extracarpatică, încă nealterată de om, în peticul cel mai împădurit din estul ţării, între Siret şi Prut, aspecte care creează condiţii foarte bune de monitorizare.

- Ce domenii de cercetare putem spune că acoperă şi aprofundează staţiunea din Moldova?

- Aşa cum îi spune şi titulatura, Mădârjac a fost gândită şi funcţionează în calitate de staţiune de cercetare fizico-geografică şi de monitorizare a calităţii mediului. Asta ca o detaliere a activităţii de bază, pentru că studiile fizico-geografice presupun analizarea tuturor învelişurilor pământului, adică geologie plus componente geologice, geomorfologie, biogeografie, pedologie, utilizarea terenurilor şi studierea condiţiilor climatice. În sensul aprofundării cercetărilor, la începutul acestui an s-au făcut anumite demersuri pentru finanţarea unui proiect de dotare cu echipament modern a universităţii, iar dacă se reuşeşte ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, cu temetica „Investigarea aerosolilor aerotermici din România”, cele trei staţiuni de pe teritoriul României vor funcţiona drept centre de cercetare propriu-zise, datele colectate de acolo putând fi interpretate şi în cadrul facultăţilor de fizică şi chimie. Chiar acum câteva zile au apărut rezultatele proiectului, realizat prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate (POC), cu finanţare din fonduri europene, acesta primind 92 de puncte în urma evaluărilor. Suma necesară pentru finalizarea proiectului, în ceea ce priveşte strict staţiunea de la Mădârjac, se ridică la 600.000 de euro. Rămâne de văzut dacă vom primi sau nu finanţare.

-Mai există în ţară alte staţiuni academice de cercetare similare cu cea de la Mădârjac?

- Am avut chiar şi colaborări, pe parcursul anilor, cu staţiunea de cercetare din Baru Mare, a Universităţii din Cluj, care are preocupări similare cu ale noastre, însă, de regulă fiecare staţiune de cercetare, în funcţie de realitatea din teren, este concentrată şi dezvoltată pe tematici de studiu, fiindcă dacă eşti amplasat în subcarpaţi te vei axa pe studiul alunecărilor de teren, nu vei studia faleze. Prin urmare, fiecare staţiune de cercetare din România este diferită de cealaltă, tocmai datorită unicităţii spaţiului în care acestea se regăsesc, dar şi datorită activităţilor cu care se preocupă. Staţiunea de cercetare Mădârjac este unică în toată ţara.

A consemnat Daiana SFREDEL

***

„Amplasamentul nu este deloc întâmplător, comuna Mădârjac fiind situată la distanţe aproximativ egale faţă de Carpaţi şi de Prut, respectiv între graniţa cu Ucraina (în nord) şi Dunăre (în sud). Dacă vă uitaţi pe o hartă o să vedeţi că se află într-o zonă extracarpatică, încă nealterată de om, în peticul cel mai împădurit din estul ţării, între Siret şi Prut, aspecte care creează condiţii foarte bune de monitorizare”.