O ieşeancă a primit despăgubirile cuvenite după cinci ani de la moartea fiicei

 * dintr-un om normal, aceasta s-a pricopsit cu anomalii comportamentale * încearcă să-şi dezgroape fiica, îi face bradul în cimitir, lângă cruce, îi pregăteşte zilnic masa, vorbeşte cu ea, şi-a scris numele Mariei pe unghii şi multe altele * soţul a răbdat cât a răbdat, dar, în cele din urmă, a părăsit domiciliul conjugal

Din ziua de 15 ianuarie 2017, Maria A. (16 ani) nu a mai apucat decât prima oră şi jumătate. Tânăra se afla pe locul din dreapta a BMW-ului condus de un anume Costel S. (21 de ani). Cei doi ieşiseră din localitatea timişeană Lovrin şi se îndreptau către Vama Nădlac. Şoferul conducea cu viteză şi, la un moment dat, a pierdut controlul volanului, intrând pe contrasens. Bolidul s-a izbit violent de o autoutilitară ce tracta o remorcă şi care circula regulamentar. Maria a decedat pe loc, Costel a ajuns la spital în stare gravă, iar cei din dubă au scăpat doar cu răni uşoare.

Vestea tragicului accident a căzut ca un trăsnet pesta capul Florentinei, mama adolescentei trecută în nefiinţă. Nu şi-a mai revenit din şoc nici până în ziua de azi. Femeia a trebuit să facă numeroase şi obositoare drumuri până în celălalt capăt de ţară, la Sânnicolau Mare, ca parte în procese. În martie 2019, Costel, şoferul vinovat, a primit doar o condamnare de doi ani şi şase luni cu suspendare. Firma la care era asigurat a fost pusă la plata a câte 20.000 euro către părinţii Mariei. Sentinţa a însemnat un nou şoc pentru Florentina. Lăsarea lui Costel în libertate şi despăgubirea mult prea mică au revoltat-o la culme. A început să aibă tot mai dese tulburări de comportament, stări depresive, astfel încât, începând cu luna mai a acelui an, femeia a ajuns o pacientă constantă a Institutului de Psihiatrie Socola. Şase internări şi încadrare în grad de handicap accentuat.

Încearcă să-şi dezgroape fiica, îi face bradul lângă cruce, îi pregăteşte zilnic masa...

Practic, dintr-un om normal, membră a unei familii normale, Florentina s-a pricopsit cu anomalii comportamentale. Încearcă să-şi dezgroape fiica, îi face bradul în cimitir, lângă cruce, îi pregăteşte zilnic masa, vorbeşte cu ea. Şi-a scris numele Mariei pe unghii şi multe altele. Soţul a răbdat cât a răbdat, dar, în cele din urmă, a părăsit domiciliul conjugal. N-a divorţat, mai speră ca Florentina să-şi revină. A îndemnat-o să deschidă un nou proces şi să solicite majorarea daunelor.

Între internări, femeia şi-a făcut timp şi a bătut din nou drumurile până în Timiş. A ataşat la dosar copii după fişele de internare şi după Certificatul de handicap, demonstrând astfel instanţelor bănăţene că a fost diagnosticată „tulburare mentală organică sau simptomatică”, „tulburare depresivă recurentă”, „tulburare psihotică acută amorfă” şi „deficit de inserţie socială”. Suficiente documente pentru a-i convinge pe magistraţi: „aceste internări ulterioare dovedesc că prejudiciul încercat de reclamantă, ca urmare a accidentului de circulaţie în care şi-a pierdut viaţa fiica ei, nu s-au limitat în timp până la pronunţarea hotărârilor, ci continuă şi în prezent”. Ca atare, judecătorii i-au admis, zilele trecute, cererea, obligând firma de asigurări să scoată din buzunare încă 50.000 euro. Ce-i drept, şi Florentina are de achitat 10.000 lei drept cheltuieli de judecată. Marcel FLUERARU