Pregătiri de Înălţare în Moldova

* creştinii ortodocşi sărbătoresc mâine, în a 40-a zi după Paşte, Înălţarea Domnului * momentul este unul foarte important petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim * pe lângă semnificaţiile religioase, sărbătoarea aduce în atenţie şi foarte multe tradiţii populare, unele păstrate, altele amintite doar ca poveşti frumoase sau modernizate

Se spune că la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer a asistat şi un personaj, Ispas, după cum este cunoscut. Ispas era prăznuit ca un adevărat sfânt şi era ales patron al gospodăriilor. Ca la fiecare mare sărbătoare de peste an, şi la Ispas aveau loc tot felul de obiceiuri - se tăia vârful cozilor la vitele cornute ori se sacrificau miei.

Plante de leac şi de magie
Povestea mai spune că, în drumul lor spre cer, unele spirite ale morţilor se pot rătăci şi, rămase pe pământ, se transformă în strigoi pentru care femeile aveau pregătite practici magice de apărare. „În ziua de Ispas, se culegeau plantele cu rol de protecţie, cum ar fi leuşteanul şi alunul, precum şi cele care pot fi folosite în farmece şi dragoste, dar aceste obiceiuri nu se mai ţin. Doar pe la sate mai vezi câte un mănunchi de leuştean la uşile caselor”, a spus Florentina Buzenschi, de la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.
La munte, oamenii sunau din bucium, iar în unele sate, fetele şi femeile se încingeau cu leuştean peste brâu. Ispasul era sărbătoarea de hotar pentru semănatul plantelor, în special a porumbului. În timp, tradiţiile s-au pierdut şi nici măcar bătrânii nu le mai respectă.
„Ultima zi din an când se mai mănâncă ouă roşii“
În trecut, se dădeau de pomană ceapă, brânză şi rachiu, dar odată cu trecerea anilor s-a schimbat şi acest obicei. La Piatra Neamţ, oamenii merg la biserică cu tăvi pline de prăjituri.
În satele Vasluiului se făceau baluri, dar acum nu mai întinde nimeni nicio horă. Doar la biserică se respectă ritualurile. „Facem ouă roşii, frământăm cozonaci şi pască. De Înălţare mergem la biserică şi cu un colac mare, şi cu o sticlă de vin, apoi dăm de pomană la mormintele celor din familie. La Ispas e ultima zi din an când se mai mănâncă ouă roşii”, a spus Maria Creţu, din comuna Ştefan cel Mare, Vaslui.

Veselie de Ispas
Dacă vârstnicii mai cunosc semnificaţia acestei zile, pentru tineri, sărbătoarea Înălţării Domnului este o nouă ocazie de-a petrece în cluburi până dimineaţa. „Nu ştiu cu ce greşim dacă ne distrăm puţin. Trebuie să ne relaxăm şi noi, socializăm, dansăm, doar suntem tineri. Ce ar trebui să facem la vârsta noastră?”, a întrebat Alina Mancoş, o tânără de 19 ani, din Piatra Neamţ.
Ce-i drept, fără să ştie, tinerii respectă o cerinţă a Ispasului, care spunea că în ziua sărbătorii trebuie să fim veseli, iar în cluburi nu este motiv de tristeţe.
Unii sunt de părere că Biserica ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-i atrage pe tineri către tradiţii. „Preoţii sunt rigizi şi îi sperie cu pedepse pentru păcatele făcute în loc să adopte o atitudine pozitivă, care să îi determine să meargă la Biserică”, a opinat psihologul Tamara Frunză, din Piatra Neamţ.
Înălţarea Domnului este şi ziua în care se cinstesc eroii români căzuţi de-a lungul veacurilor, lucru statuat de Guvern în 1999.

* La Înălţarea Domnului încep şi iarmaroacele anuale, tradiţie foarte veche şi care s-a păstrat în multe localităţi din Moldova. Bâlciurile de Ispas sunt cunoscute şi ca iarmaroacele Moşilor, pentru că în vechime târgurile erau pline de străchini, ulcele şi linguri din lemn care vor fi date de pomană de gospodine la Moşii de Vară.
Grupaj coordonat de Maura Anghel

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK