Virusul West Nile provoacă îngrijorare!

 Un deces şi alte 24 de cazuri confirmate de români infectaţi cu virusul West Nile, de trei ori mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Specialiştii avertizează: condiţiile climatice, perioadele de caniculă alternate cu cele ploioase, sunt prielnice răspândirii virusului.

La Iaşi, numărul bolnavilor confirmaţi cu acest diagnostic a ajuns la 4, toţi fiind internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”. Potrivit declaraţiilor managerului spitalului, Carmen Dorobăţ, unul dintre pacienţi se află internat la ATI, în stare foarte gravă. Specialiştii spun că vremea din ultima perioadă şi ploile urmate de zile caniculare, au dus la înmulţirea ţânţarilor, inclusiv a celor purtători ai virusului. „A plouat, este umiditate în atmosferă. Aceste condiţii meteorologice favorizează multiplicarea ţânţarilor şi dezvoltarea lor. Acesta este un moment când ţânţarii sunt mai agresivi şi pot pune viaţa în pericol. De obicei, vin din Delta Dunării şi Dobrogea”, a precizat Carmen Dobrobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Pescarii amatori, primii vizaţi

După cum arată harta infecţiilor cu virusul West Nile, cazurile diagnosticate sunt preponderent în zone cu o reţea hidrologică dezvoltată. Potrivit Ministerului Sănătăţii, virusul letal a fost depistat în Galaţi (o persoană), Brăila (2), Dolj (5), Olt (4), Iaşi (4), Ilfov (2), Bihor (1), Bacău (1), Vrancea (1), Teleorman (1) şi Bucureşti (1 ). Mulţi dintre cei diagnosticaţi cu acest virus sunt pescari amatori. Este şi cazul bărbatului de 79 de ani din Galaţi care a decedat în urmă cu două zile. Un alt bărbat, de 67 de ani, dintr-o comună din judeţul Iaşi, este şi el internat de peste două săptămâni la Spitalul de Boli Infecţioase, după ce a ieşit de câteva ori la pescuit în zonă şi s-a ales cu mai multe înţepături de ţânţar.

Şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani a anunţat ieri că a înregistrat primul caz de infecţie cu virusul West Nile, la un adult dintr-o localitate din judeţ. Bărbatul din mediul rural s-a prezentat la un spital din Iaşi, unde a fost confirmat cu acest diagnostic, având evoluţie favorabilă.

Restricţii pentru donatorii de sânge

Apariţia cazurilor a dus imediat la impunerea unor măsuri de prevenire a răspândirii bolii. Centru Regional de Transfuzii Sanguine Iaşi a anunţat că locuitorii din Paşcani şi din comunele Probota, Movileni şi Plugari nu au voie să facă donaţii de sânge deoarece sunt confirmate cazuri în zonele respective. Anunţul a fost făcut iniţial pe pagina de socializare a instituţiei.

În judeţul Iaşi s-au luat măsuri nu doar la nivelul unităţilor medicale. „Am informat primăriile pentru a lua toate măsurile pentru a diminua înmulţirea ţânţarilor. Secarea bălţilor, deratizare, dezinsecţie. În realitate, lucrurile nu par a merge chiar atât de bine. Autorităţile locale spun că nu au bani pentru a cumpăra soluţii pentru dezinsecţie sau utilaje speciale pentru stropit”, a declarat Liviu Stafie, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi.

În unele cazuri însă, avertismentele transmise de autorităţile medicale judeţene către primării, precum şi setul de măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului nu au avut succesul scontat. „Ne-au sfătuit să dezinfectăm spaţiile de joacă, iazurile şi parcurile. Din păcate nu am avut bugetată suma necesară semnării unui contract. Din păcate ieri am primit singura adresa de înştiinţare, altceva nu ştiu”, a declarat Paul Mursa, primarul comunei Plugari.

Cum se transmite infecţia cu virusul letal

Specialiştii menţionează că infecţia cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar, şi afirmă că nu există vaccin sau tratament antiviral specific. Condiţia pentru ca un ţânţar să devină vector de transmisie a bolii, este ca acesta să se hrănească cu sânge provenit de la un om deja infectat, deoarece virusul , în faza de început a bolii, se regăseşte în sistemul circulator. Odată pătruns în sistemul digestiv al ţânţarului, virusul va fi multiplicat de celule, localizându-se în final în glandele salivare ale insectei. În acest stadiu, ţânţarul devine capabil de a transmite boala dacă se va hrăni pe un om receptiv (sensibil) sănătos.

La om simptomele cele mai des întâlnite sunt: febră (38 – 40 grade), dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, lipsa poftei de mâncare, greaţă, conjuctivită. Pot apărea chiar diaree sau semne respiratorii. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale gripei sezoniere. În anumite cazuri (1 din 150 de persoane infectate) boala poate evolua spre forme mai grave cum ar fi encefalită, meningită, meningoencefalită sau chiar poliomelită. Categoriile cele mai afectate sunt copiii şi persoanele în vârstă.

Dar nu numai oamenii sunt afectaţi de această boală. Virusul poate fi contactat în mod deosebit de păsările domestice şi sălbatice precum şi câteva specii de mamifere, dintre care cele mai expuse sunt caii. Ana POP