O ieşeancă în albumul Chişinău 2023

 E deja o tradiţie ca, anual, marile oraşe europene să editeze un album în care să prezinte dezvoltarea urbei şi personalităţile ce s-au remarcat în trecutul foarte recent. Chişinăul nu face excepţie, iar ediţia pentru anul 2023, care va apărea în cursul acestei luni, aduce cu sine o surpriză destul de mare. Prezenţa unei ieşence în paginile albumului. E vorba despre avocata Gianina Vera Poroşnicu, autorităţile de peste Prut ţinând să evidenţieze meritele ei pe tărâm cultural.

Asta pentru că, în ultimii zece ani, cunoscuta avocată a alocat foarte mult timp, foarte mulţi bani şi foarte mult suflet în mecenariat. A început cu Casa Zoller, transformată dintr-o dărăpănătură ce stătea să cadă, într-o bijuterie arhitecturală, respectând întru totul aspectul iniţial al clădirii. Nu s-a oprit aici. Pasionată de poezie, pictură şi muzică, doamna Poroşnicu şi-a cheltuit cea mai mare parte a banilor câştigaţi din avocatură pentru a reda Iaşului strălucirea culturală de altădată. Scurt rezumat: a început o amplă şi costisitoare acţiune de recuperare a colecţiei personale a celebrului anticar Dumitru Grumăzescu. De care-l leagă, spiritual, „obsesia” pentru Eminescu.

Că tot e ziua marelui poet, trebuie pomenit că Poroşnicu e deţinătoarea uneia din cele patru fotografii ale acestuia, fotografie care stă la loc de cinste în livingul Casei Zoller. Şi mai sunt multe alte obiecte de colecţie pe care le-a achiziţionat, intrând în mare concurenţă cu tatăl ei, vechi şi reputat eminescolog, domnul Vasile Geantău.

Pasul următor: investiţii masive în refacerea Cimitirului Eternitatea, care a ajuns deja obiectiv turistic. Pe banii ei s-au refăcut mormintele Otiliei Cazimir şi Dimitrie Anghel, a cumpărat şi s-a apucat de renovarea vestitului cavou al Uriaşei, cea mai recentă iniţiativă fiind cea din 21 noiembrie 2022, când a făcut parte din echipa de organizare a evenimentului „Oraşul Iaşi, Ecouri din trecut”, desfăşurat în amfiteatrul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”. Atunci, personajul principal al manifestării a fost Olguţa Creangă Caia, descendentă a ilustrului povestitor.

Doamna Creangă Caia şi-a dobândit faima prin munca depusă pentru promovarea culturii româneşti pe teritoriul Basarabiei. Şi asta încă din 1973, în plină perioadă brejnevistă!

După 1991, anul proclamării independenţei Republicii Moldova, strănepoata lui Ion Creangă şi-a intensificat activitatea din stânga Prutului. Cu discreţie şi eficienţă. Această jumătate de secol de strădanii şi modestie au determinat-o pe Gianina Poroşnicu să iniţizieze şi să finanţeze în bună măsură evenimentul de la Liceul de Informatică. Fără vreo aşteptare, în mod special.

Surpriza a venit la finele anului trecut, când municipalitatea de la Chişinău a decis s-o includă în albumul pe 2023. Luată cam prin surprindere, avocata a reacţionat rapid şi pe măsură. Pentru fotografiile din album, ea a achiziţionat un costum popular din Bucovina (locul de obârşie al mamei ei), unul cusut manual, cu ţesătura făcută în casă, „cu ac fin, pe pânză albă şi cu dantelă de croşet. Catrinţa are mult auriu şi argintiu, iar poalele catrinţei sunt cusute cu ornamente complexe şi motive populare din zona Obcinelor Bucovinene. Sunt încalţată cu opinci din piele de vită şi cu şosete de lână, făcute tot în casă, la gura sobei”, a precizat Poroşnicu. Fotografiile pentru album au fost realizate de un expert în domeniu, Paul Adrian Chiş.

Şi, ca o chestie de ultimă oră: pentru aniversarea a 173 de ani de la naşterea poetului naţional, avocata a comandat un generos buchet de flori pe care l-a depus, ca în fiecare an, în numele tuturor ieşenilor, la bustul lui Mihai Eminescu. Claudiu CONSTANTIN