„Curtea Constituţională este apogeul politizării unei instituţii”

 

* „Prin ceea ce a făcut, validând referendumul - atenţie, a validat referendumul inclusiv comentând întrebările în decizia de validare! - Curtea Constituţională s-a desconsiderat din nou pe sine, s-a contrazis. Acest lucru nu face decât să întărească percepţia publică asupra faptului că e vorba de o răfuială politică împotriva preşedintelui Iohannis şi a opoziţiei”, susţine politologul ieşean Alexandru Muraru.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că propunerile de modificare a Constituţiei iniţiate de PNL-USR şi PSD-ALDE încalcă legea fundamentală - este vorba de prevederea care interzice amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie, care face obiectul uneia dintre întrebările la referendumul pe tema justiţiei, din 26 mai.

Conform CCR, interdicţia de a amnistia şi graţia faptele de corupţie trebuie stabilită prin lege. De asemenea, judecătorii consideră că interzicerea graţierii individuale pe care o poate da preşedintele încalcă drepturile fundamentale din Constituţie. Restul modificărilor, care se referă la interdicţia condamnaţilor penal de a fi aleşi în funcţii publice, precum şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei, dar şi extinderea posibilităţii de a ataca şi alte instituţii la CCR ordonanţele de urgenţă, sunt constituţionale.

Referendumul consultativ pe tema justiţiei care a avut loc pe 26 mai, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, a fost validat, în contextul în care au votat 41,28% dintre români.

La referendum, în judeţul Iaşi, conform datelor Biroului Electoral Central (BEC), prezenţa la urne a fost de 38,64%. În mediul rural au votat 131.054 de persoane, iar în mediul urban 168.361 de persoane.

Analiştii politici au abordat subiectul imediat după decizia CCR, cu scopul de a crea o imagine cât se poate de clară asupra percepţiei cetăţenilor în ceea ce priveşte situaţia actuală.

Alexandru Muraru, doctor în ştiinţe politice, cercetător ştiinţific şi cadru didactic în Departamentul de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a declarat, pentru Evenimentul Regional al Moldovei, că decizia CCR care spune că interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie depăşeşte limitele revizuirii Constituţiei poate reţine câteva concluzii. Potrivit politologului ieşean, ar trebui să facem o distincţie între efectele juridice ale acestei decizii obligatorii şi percepţia asupra ei.
„În primul rând, preşedintele Iohannis nu va fi perceput ca fiind în culpă faţă de această decizie. Pentru că acea convocare a referendumului a fost expresia vocii majorităţii populaţiei. Prezenţa de 50% la alegerile europarlamentare a fost o consecinţă a declanşării referendumului. Dacă ne uităm în spate, la alegerile europene din 2007, 2009, 2014, vedem că acest tip de alegeri nu depăşea 30% din sufragii. Ori această prezenţă record proiectează referendumul cu un interes major în rândul populaţiei. Mai mult, vedem din cercetări că votanţii PSD- ALDE au votat la referendum, ceea ce înseamnă că şi electoratul acestor partide nu este de acord cu politica în domeniul justiţiei pe care a dus-o această majoritate în ultimii 3 ani. Din cele două întrebări, a doua a fost practic validată şi este un mare câştig”, a spus Alexandru Muraru.

„Curtea Constituţională, dominată de PSD, s-a opus voinţei majorităţii”

Totodată, politologul consideră că interzicerea ordonanţelor de guvern în domeniul justiţiei şi includerea altor autorităţi ca posibile instituţii pentru a formula la CCR sesizări este un pas înainte considerabil, pe care nimeni nu-l va putea ignora. „El scoate din joc factorul guvernamental, deciziile arbitrare şi pe ascuns, şi ne amintim aici de OUG 13/2017 dată departe de ochii publicului, care a scos jumătate de milion de români în stradă. Şi, practic, pune capăt monopolului avocatului poporului în atacarea ordonanţelor guvernamentale. De cele mai multe ori, iar practica a demonstrat, acesta nu face altceva decât să servească intereselor majorităţii guvernamentale”, a accentuat Muraru.
În opinia sa, decizia CCR luată cu unanimitate spune şi o altă realitate. „Această Curte Constituţională este apogeul politizării unei instituţii. Şi prin ceea ce a făcut, validând referendumul - atenţie!, a validat referendumul inclusiv comentând întrebările în decizia de validare! - s-a desconsiderat din nou pe sine, s-a contrazis. Acest lucru nu face decât să întărească percepţia publică asupra faptului că e vorba de o răfuială politică împotriva preşedintelui Iohannis şi a opoziţiei”, consideră analistul politic.
Acesta este convins, invocând rezultatele care vor fi la următoarele seturi de alegeri, că decizia CCR nu face decât să radicalizeze şi mai mult atitudinea populaţiei faţă de PSD şi de establishment-ul PSD-ist. „Este pentru majoritatea populaţiei confirmarea că PSD utilizează instrumentele şi oamenii puşi în instituţii pentru a bloca o decizie covârşitoare, aceea ca amnistia şi graţierea faptelor de coruptie să fie exclusă din mecanismul legislativ. O foarte mică parte, infimă, din electorat, poate percepe subtilităţile juridice sau chiar argumentele juridice CCR, percepţia fiind că această Curte Constituţională dominată de PSD s-a opus voinţei majorităţii. Amintiţi-vă că existau multe zvonuri ca referendumul va fi invalidat. Nu a fost invalidat, dar ulterior a anulat transpunerea în Constituţie a primei întrebări”, a punctat politologul ieşean.
Muraru susţine că decizia CCR nu va face decât să mobilizeze şi mai mult opoziţia şi să amplifice tema justiţiei pentru 2020, ceea ce, în opinia sa, va crea mari probleme pentru PSD-ALDE. „Pentru că oricât ar antrena ei măsuri sociale şi majorări de venituri, proiecte guvernamentale etc., acest lucru va trece inevitabil în subsidiar. Nu se va distinge deloc. Mai mult, decizia CCR deschide o fereastră mare de oportunitate pentru o viitoare majoritate parlamentară, pentru o revizuire de ansamblu a legii fundamentale. Ori, schimbarea filosofiei instituţionale în care PSD a guvernat o mare parte din cei 30 de ani, le va reduce şi mai mult şansele de a mai fi vreodată primul partid în România”, a precizat Alexandru Muraru. Florentina SANDU