Cati bani da statul pentru fiecare candidat la alegerile locale. Costurile vor fi de doua ori mai mari la scrutinul din 2020, fata de cel din 2016

Costul confruntarii in cel mai mare concurs de angajare din Romania este de 220 milioane de lei reprezentant de cheltuielile organizatorice. La acestea se mai adauga si sumele pe care statul roman le restitutie candidatilor si subventiile pe care partidele le primesc anual.

Costuri per candidat

Legislatia electorala prevede ca banii pe care candidatii ii cheltuiesc in campanie vor fi decontati daca partidul politic sau candidatul independent obtine cel putin 3% din voturile exprimate pentru functia vizata. Pentru asta, exista limite maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate de catre partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. Astfel, statul deconteaza asa:

b) un salariu de baza minim brut pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul local al comunei, insemnand suma de 2.230 de lei.

 

c) trei salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul local al orasului, mai exact 6.690 de lei.

d) cinci salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul local al municipiului, mai exact 11.150 de lei.

e) 30 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul local al municipiului resedinta de judet, adica 66.900 de lei.

f) 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul de sector al municipiului Bucuresti, adica 111.500 de lei.

g) 500 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, mai exact 1.115.000 de lei.

Advertisement: 0:15
VDO.AI

h) 100 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul judetean, adica 223.000 de lei.

i) cinci salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al comunei, insemnand 11.150 de lei.

j) sapte salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al orasului, adica 15.610 de lei.

k) zece salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al municipiului, respectiv 22.300 de lei.

l) 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al municipiului resedinta de judet, mai exact 111.500 de lei.

m) 100 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar de sector al municipiului Bucuresti, mai exact 223.000 de lei.

n) 150 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al municipiului Bucuresti, mai precis 334.500 de lei.

De ce s-a dublat suma

In cazul alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, limita maxima a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de catre partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri este de 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, reprezentand 111.500 de lei.

Amintim ca in cursa pentru alegerile locale s-au inscris 256.042 de candidatila functiile de primar, consilier local, consilier judetean, presedinte al consiliului judetean, primar sau consilier general

Astfel, se estimeaza ca sumele decontate in 2020 vor fi de cel mult doua ori mai mari comparativ cu sumele rambursate in 2016.

Un raport privind activitatea Departamentului de control al finantarii partidelor politice din cadrul Autoritatii Electorale Permanente (AEP) estimeaza cresterea sumelor ce vor fi rambursate competitorilor electorali pentru alegerile locale si parlamentare de anul acesta.

"In ceea ce priveste sumele referitoare la alegerile locale din anul 2020, se estimeaza ca acestea vor fi de patru ori mai mari comparativ cu sumele din 2016, tinand cont de faptul ca se estimeaza un numar aproape dublu al partidelor politice care vor participa la alegerile locale din 2020 si de faptul ca salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2020 a fost majorat cu 212% comparativ cu 1 ianuarie 2016 (...)

Tinand cont ca in anul 2016 au fost rambursate 92% din sumele solicitate prin cererea de rambursare, respectiv 46.000.000 lei, pentru alegerile locale din 2020 se estimeaza ca suma ce urmeaza a fi rambursata va fi in cuantum de 190.000.000 lei", prevede raportul.

Conform sursei citate, pe fondul cresterii numarului de partide politice inregistrate de la 84 in anul 2016 la 161 in anul 2020, se asteapta o crestere proportionala a numarului de partide politice care vor participa la alegerile parlamentare din 2020.

Numarul organizatiilor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale si al candidatilor independenti se preconizeaza ca va ramane relativ constant.

"In anul 2016, suma totala ceruta pentru rambursare de catre competitorii electorali a fost in cuantum de 45.552.313,68 lei. Suma rambursata a fost in cuantum de 42.698.236,32 lei.

De asemenea, in ce priveste sumele de rambursat referitoare la alegerile parlamentare din 2020, se estimeaza ca acestea vor fi de cel mult doua ori mai mari comparativ cu sumele rambursate in 2016, tinand cont de faptul ca se estimeaza un numar aproape dublu al partidelor politice care vor participa la alegerile parlamentare din 2020 si de faptul ca pentru salariul minim pe economie la 1 ianuarie 2020 indicele de crestere a fost de 212% comparativ cu 1 ianuarie 2016", stipuleaza raportul.

Potrivit acestuia, in 2016, cheltuielile electorale efectuate de competitorii electorali au fost rambursate in procent de 93,7%.

Raportul privind activitatea Departamentului de control al finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale in 2019 - istoric si previziuni preconizeaza ca procentul de rambursare a sumelor cheltuite de competitorii electorali in urma alegerilor parlamentare din 2020 se va mentine constant sau va creste.

Suplimentar fata de contributiile electorale, partidul politic poate contribui la campania electorala proprie cu pana la 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare lista de candidati la consiliul judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Subventia de la stat pentru partidele politice

In 2019, partidele parlamentare au primit de la stat o subventie totala de 252,4 milioane lei, care a fost repartizata astfel: PSD - 143,7 milioane lei, PNL - 65,8 mil, USR - 19,3 mil, ALDE - 14,3 mil, PMP - 9,3 mil.
Subventia de la bugetul de stat se acorda in functie de urmatoarele criterii:
a) numarul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputatilor si Senat;
b) numarul de voturi primite la alegerile generale pentru autoritatile administratiei publice locale.
(4) In cazul aliantelor politice sau electorale, subventia se va imparti intre membrii aliantei dupa numarul de mandate obtinute.
Altfel spus, cu cat partidul are mai multe voturi, cu atat si subventia va fi mai mare.

Victor Ponta a obtinut mai multi bani de la stat pentru partide

Pro Romania va primi bani in urma unui amendament depus de Pro Romania la legea bugetului si acceptat de Executiv.

Astfel, la propunerea Pro Romania, Guvernul Orban a facut o derogarea prin care in 2020 partidele politice vor primi bani de la buget in functie de numarul de parlamentari, indiferent daca partidul a participat sau nu la alegeri.

Astfel, Partidul Pro Romania, condus de Victor Ponta, care s-a infiintat dupa alegerile din 2016 si care a adunat parlamentari care au candidat pe listele altor partide, va primi in 2020 subventie de la stat. Subventia ajunge la 200.000 de euro. Partidul lui Victor va primi de la bugetul de stat o suma este aproximativ egala cu cea a USR.

Mai mult de atat, partidele care nu au grupuri parlamentare in ambele camere, cum sunt PMP si ProRomania, vor putea avea reprezentanti in sectiile de vot.

Acest lucru era interzis pana acum, dar este rezultatul unei negocieri facute de Victor Ponta cu PSD la inceputul lunii iunie, cand la Camera Deputatilor a fost modificata legea privind organizarea si functionarea AEP. De fapt, este vorba de schimbarea unei simple sintagme: "partidele politice care au ca membri cel putin 7 senatori sau 10 deputati" au dreptul la reprezentanti in Birourile electorale si sectiile de vor. Or, la acest criteriu se inscriau ProRomania, ALDE si PMP.