Ce trebuie sa stiti despre alegerile din 27 septembrie

La urne sunt aşteptaţi aproape 800.000 de ieşeni. Din cauza pandemiei, au fost luate măsuri de protecţie şi trebuie respectate reguli de distanţare. Cum vor vota cei aflaţi în carantină sau în izolare? Când şi cum puteţi solicita urna mobilă?

Aproape 800.000 de ieşeni sunt înscrişi pe listele electorale pentru alegerile locale de duminică. Dintre aceştia, peste 320.000 sunt din municipiul Iaşi. Pe raza judeţului au fost amenajate 759 de secţii de votare, iar 255 sunt în municipiul reşedinţă de judeţ. Faţă de precedentele alegeri, autorităţile au operat unele modificări, astfel că alegătorii sunt încurajaţi să verifice la adresa online www.registrulelectoral.ro secţia de votare la care sunt arondaţi.

La alegerile locale vom vota primarul localităţii, lista de consilieri locali, preşedintele de consiliu judeţean şi lista de consilieri judeţeni. Pentru judeţul Iaşi au fost tipărite 3,5 milioane buletine de vot care însumează 35,5 milioane de pagini. Potrivit Instituţiei Prefectului, circumscripţia cu cel mai mare număr de buletine de vot este Municipiul Iaşi (circa 360.000, pentru fiecare tip de scrutin), iar cea cu cel mai mic număr de buletine este Cucuteni (1.200, pentru fiecare tip de scrutin).

Costurile totale aferente organizării alegerilor locale vor fi stabilite cu exactitate după scrutinul de duminică. Dar, numai pentru tipărirea buletinelor de vot, factura s-a ridicat la aproape 1,4 milioane lei (inclusiv TVA). În acelaşi timp, o contribuţie financiară la organizarea alegerilor o vor avea şi primăriile, în municipiul Iaşi această sumă fiind estimată la circa un milion de lei. În schimb, costurile sunt mult mai mari, ţinând cont de plăţile care se vor face ulterior scrutinului pentru achitarea indemnizaţiilor parcipanţilor la procesul electoral.

Ce trebuie să ştie un alegător când intră în secţia de votare

Alegerile locale se vor desfăşura în condiţiile date de pandemia Covid-19, astfel că autorităţile au adoptat mai multe măsuri speciale pentru a preveni răspândirea bolii infecţioase. În primul rând, fiecare alegător este obligat să poartă mască de protecţie pe care trebuie să o dea jos o singură dată, pentru identificare. Dacă nu are mască, alegătorul o poate primi de la secţia de votare. La intrarea şi ieşirea din secţia de votare, mâinile trebuie dezinfectate, în contextul în care autorităţile spun că la fiecare secţie vor fi dezinfectanţi. Dacă sunt mai mult de cinci votanţi în secţie, alegătorul trebuie să aştepte ca cel puţin unul dintre aceştia să iasă, pentru a putea ulterior să-şi exercite dreptul la vot. De asemenea, în timp ce se află în secţie, alegătorul trebuie să menţină distanţarea fizică faţă de ceilalţi participanţi la procesul electoral.

O modificare faţă de precedentele alegeri vizează faptul că alegătorul va introduce singur cartea de identitate în terminalul operatorului de date al secţiei. După acest pas, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său. De la membrii secţiei, acesta va primi patru buletine de vot - verificaţi ca fiecare buletin să aibă, pe ultima pagină, ştampila de control - şi stampila, şi va putea să-şi exercite dreptul de vot în cabina special amenajată. Votul este declarat valabil exprimat dacă ştampila este amplasată într-un singur patrulater, chiar dacă alegătorul face adnotări pe buletinul de vot.

„După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare“, se arată în ghidul redactat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Autoritatea a precizat că îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

„În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot“, a precizat AEP.

Înainte de a părăsi secţia de votare, alegătorul returnează ştampila şi se asigură că pe cartea de identitate a fost amplasat timbrul autocolant cu menţiunea „Votat“ şi data scrutinului.

Potrivit ghidului AEP, alegătorii pot vota cu unul dintre următoarele acte: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Important de ştiut este că alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada, localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă. Dacă, din diverse motive, alegătorul nu se regăseşte pe lista electorală, acesta va fi înscris pe lista suplimentară dacă face dovada cu actul de identitate că are domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare la care s-a prezentat la vot.

Cum votează cei carantinaţi sau izolaţi la domiciliu

Alegătorii care pot solicita urna specială provin din următoarele categorii: persoanele care nu se pot deplasa din cauză de boală sau invaliditate, persoane internate în unităţi sanitare sau cămine pentru vârstnici şi persoane reţinute (arest preventiv, arest la domiciliu, încarcerat) care nu şi-au pierdut drepturi electorale.

Cererea pentru urna specială se depune doar în preziua votului (sâmbătă), iar pe site-ul Primăriei Iaşi poate fi consultată lista secţiilor unde sunt arondate persoanele internate sau deţinuţii. Echipa care va duce urna specială trebuie să fie formată din cel puţin doi membri ai biroului secţiei de votare. AEP spune că actualele proceduri exclud un eventual vot multiplu în contextul urnei speciale, întrucât codurile numerice personale ale alegătorilor netransportabili sunt preînregistrate în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot odată cu depunerea cererii.

Urna va ajunge mai întâi la persoanele care nu sunt bolnave de COVID-19, iar ulterior la cei carantinaţi sau izolaţi la domiciliu. Membrii birourilor electorale şi personalul de pază care însoţesc urna trebuie să poarte mască şi mănuşi şi să nu intre în locuinţa alegătorului, toate formalităţile fiind îndeplinite la intrare.

Alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate pot depune cereri pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea în care se află secţia de votare. Cererea se depune numai la secţia de votare la care este arondat imobilul unde solicită să se deplaseze urna specială, în preziua votului - 26 septembrie, între orele 18.00 - 20.00, cu excepţia situaţiilor în care cauza de boală sau invaliditate survine ulterior, potrivit Agerpres.

Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie formulată în scris, tehnoredactată sau întocmită olograf, trebuie să fie datată şi semnată de alegătorul care solicită urna specială şi va cuprinde obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, seria şi numărul actului de identitate, arată BEC.

Pentru verificarea condiţiei ca alegătorii să nu se poată deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va analiza orice acte medicale sau alte acte oficiale, anexate în copie cererii de exercitare a dreptului la vot prin intermediul urnei speciale, din care să rezulte că persoanele respective nu se pot deplasa la secţia de votare; din conţinutul înscrisurilor primite trebuie să se poată stabili lipsa posibilităţii de autodeplasare a alegătorului, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma „persoană netransportabilă“.

Ieri se mai căutau preşedinţi pentru secţiile de votare

Desemnate prin tragere la sorţi la Biroul Electoral Judeţean, în prezenţa unui reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente, listele pentru cele 759 de secţii de votare se tot completează aproape zilnic. Prima selecţie a fost în data de 12 septembrie, iar ultima completare a fost făcută ieri. Situaţia se regăseşte la nivelul întregii ţări, iar purtătoarea de cuvânt a BEJ Iaşi ne-a confirmat ieri că motivele sunt aceleaşi: oamenii invocă în primul rând probleme de sănătate, urmate de distanţa mare între domiciliu şi secţie, precum şi probleme personale.

Până acum, aproape 350 de persoane au declinat disponibilitatea de a supraveghea şi conduce activitatea secţiilor de votare ca preşedinte sau locţiitor, atât în municipiile Iaşi şi Paşcani, cât şi în judeţ. Sunt secţii care aproape zilnic au intrat în tragerea la sorţi. Astfel, se caută asiduu un locţiitor pentru Secţia de votare nr. 327, amenajată la Şcoala primară din satul Podişu, comuna Bălţaţi, şi un preşedinte pentru Secţia de votare nr. 672, de la Şcoala gimnazială din Tansa. Ambele au ajuns ieri la a opta nominalizare. Secţia de la Grădiniţia Cucuteni este la a şaptea nominalizare pentru un locţiitor, iar cea din Şcoala primară Iepureni, comuna Movileni, a ajuns la a şasea încercare. Şi în municipiul Iaşi a fost nevoie de patru trageri la sorţi pentru desemnarea unui preşedinte al Secţiei 94, organizată la Liceul Tehnologic Economic de Turism.

Un preşedinte, un locţiitor şi operatorul de calculator vor primi după această rundă de alegeri 1250 de lei brut, la care se adaugă o diurnă de 100 de lei, de asemenea impozabilă cu 10 la sută. De asemenea, personalul dintr-o secţie va fi plătit cu 750 de lei (brut), potrivit reglementărilor Autorităţii Electorale Permanente.

Activitatea unei secţii presupune primirea, în preziua alegerilor, a buletinelor de vot şi asigurarea tuturor activităţilor în ziua votării. La încheierea scrutinului, urnele se desigilează, se contorizează rezultatele, apoi, cu tot pachetul de voturi numărate, anulate etc., urmează deplasarea de la secţie, cu un echipaj de jandarmi, la Casa Pătrată, unde se face centralizarea rezultatelor pe întreaga circumscripţie electorală, respectiv pe întregul judeţ.