Se pregăteşte formula liberală

 

* potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, marţi, cel târziu, va fi nominalizat un prim-ministru * „După consultările de astăzi, ne îndreptăm cel mai probabil spre formula unui guvern PNL sau în jurul PNL”, a spus şeful statului

După cinci ore de dezbateri aprinse pe marginea moţiunii de cenzură, 238 de voturi din cele 245 exprimate în plenul Parlamentului au fost de ajuns pentru ca guvernul PSD, condus de Viorica Dăncilă, să fie demis. Preşedintele Klaus Iohannis a chemat la consultări partidele parlamentare pentru constituirea noului guvern, imediat după anunţarea rezultatului oficial.

„Nu vor exista tăieri de salarii şi pensii”

Klaus Iohannis a subliniat faptul că România are nevoie urgentă de un executiv care să pregătească bugetul pentru 2020. „Vreau să fie foarte clar: nu vor exista tăieri de salarii şi pensii, aşa cum, în mod mincinos, afirmă pesediştii. În privinţa alegerilor anticipate, sunt în favoarea acestei soluţii, dar după prezidenţiale. Potrivit Constituţiei, anticipatele se realizează foarte greu şi numai cu acordul şi sprijinul concret ale unei majorităţi solide în Parlament. În plus, până la organizarea anticipatelor care nu poate fi mai devreme de primăvara anului viitor, Guvernul interimar Dăncilă ar rămâne în funcţie, lucru inacceptabil. Aşadar, acum avem nevoie de un guvern rapid instalat, iar după prezidenţiale putem să redeschidem discuţia pe alegeri anticipate”, a spus Iohannis.

Liderul USR Dan Barna a declarat vineri, după discuţia cu preşedintele Klaus Iohannis, că au încheiat pactul pentru alegerile anticipate, iar şeful statului a fost în „asentimentul” formaţiunii pe care o conduce. „S-a discutat despre necesitatea unui nou Guvern. Guvernul Dăncilă a fost demis de către Parlament şi România are nevoie de un nou Guvern, care să aibă ca obiectiv realizarea de alegeri anticipate în februarie-martie anul viitor, obiectiv despre care USR vorbeşte de mai bine de un an de zile”, a spus Dan Barna. „Astăzi chiar am înaintat pactul pentru anticipate. Preşedintele a fost în asentimentul nostru”, a mai menţionat liderul formaţiunii politice.

Dan Barna a afirmase de joi că USR va merge la consultările de la Cotroceni de vineri cu pactul pentru alegeri anticipate. El a susţinut că îi va cere lui Klaus Iohannis să îşi asume rolul de mediator şi mandatul pe care îl are conform Constituţiei.

În ceea ce îl priveşte pe Ludovic Orban, preşedintele PNL, acesta a precizat că, în cazul în care există posibilitatea unui acord în vederea anticipatelor, PNL susţine revenirea la popor, încredinţarea cât mai rapidă cetăţenilor români a posibilităţii de a decide un nou Parlament. „În cazul în care acest lucru nu va fi posibil şi preşedintele României ne va solicita să formăm guvernul, Partidul Naţional Liberal este pregătit să îşi asume răspunderea guvernării şi să formeze un guvern în jurul Partidului Naţional Liberal. Propunerea de premier a PNL este în persoana preşedintelui partidului, adică subsemnatul. În ceea ce priveşte toate minciunile pe care le-a lansat propaganda diversionistă a PSD că nu mai dăm salarii, că micşorăm salarii, că micşorăm pensii, că nu mai plătim proiectele pe PNDL sunt nişte minciuni gogonate, care nu au nicio legătură cu programul PNL”, a spus Ludovic Orban.

„PNL, PMP şi USR au responsabilitatea principală de a forma un Guvern”

În opinia parlamentarului de Iaşi Petru Movilă, vicelider al deputaţilor PMP,„responsabilitatea celor care au votat moţiunea de cenzură este de a instala, în cel mai scurt timp, un guvern responsabil, care să guverneze pentru o Românie stabilă”. „În primul rând, trebuie să acceptăm ideea că nu toţi cei care au votat moţiunea de cenzură au votat pentru aceleaşi scopuri. Pro România a votat din argumente cu totul diferite faţă de PMP, PNL şi posibil USR. În ceea ce îi priveşte pe cei din ALDE, să nu uităm că până de curând erau în tabăra cealaltă... Referindu-mă la PNL, PMP şi USR au responsabilitatea principală de a forma un Guvern, iar pentru a realiza acest lucru este nevoie să facem apel, din nou, la instituţia dialogului, deoarece România a ajuns în situaţia de faţă din cauză că puterea şi opoziţia s-au baricadat în tranşee şi nu au insistat pe momentele de dialog. România are nevoie urgentă de Guvern”, a spus Petru Movilă.

Legea spune că, în cazul în care o moţiune de cenzură primeşte votul în Parlament, atunci se retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

Potrivit Legii 90/2001 privind funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, principala consecinţă este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă sau propuneri legislative către Parlament.

Cum ar arăta schiţa viitorului Guvern al PNL

Nou guvern de tranziţie ar urma să fie unul mai suplu. Vor fi între 15 şi 18 ministere. Printre propunerile de numire a noilor miniştri se află, conform unor surse liberale, şi deputatul de Iaşi Costel Alexe, preşedintele organizaţiei judeţene a PNL, considerat a fi „specialistul partidului pentru portofoliul Ministerului Mediului”.

În ceea ce priveşte noul premier, acesta va fi Ludovic Orban, deja desemnat de PNL.

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice: Robert Sighiartău (secretarul-general al PNL).Viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României: Rareş Bogdan. Ministru de Externe: Vlad Nistor. O altă variantă este deputatul Ben Oni Ardelean, care are relaţii foarte bune cu republicanii americani. Pe ultima sută de metri au intrat în cursă şi Emil Hurezeanu, actualul ambasador al României în Germania şi fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu).

Ministru de Finanţe: Florin Cîţu, liderul senatorilor PNL. O altă variantă este deputatul Bogdan Huţucă.

Ministrul Justiţiei. Liberalii iau în considerare să meargă pe varianta unui independent, dar şi variante precum Cristina Trăilă, Alina Gorghiu, Cristian Băcanu sau Ioan Cupşa sunt luate în calcul. Ministerul Educaţiei: Raluca Turcan. Deputatul de Bihor Florica Cherecheş este o altă variantă luată în calcul de liberali.

Ministerul Apărării: Ovidiu Raeţchi, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: Dan Vâlceanu, vicepreşedinte al PNL şi deputat de Gorj. Ministerul Tineretului şi Sportului: Mara Mareş, liderul tineretului PNL şi deputat de Braşov.

Ministerul Afacerilor Interne: Victor Paul Dobre, deputat liberal cu experienţă în domeniu şi care a mai deţinut acest portofoliu. O variantă ar fi şi deputatul Florin Roman. Ministerul Economiei: Iulian Dumitrescu, senator de Prahova.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: senatorul de Caraş-Severin Marcel Vela, care activează în Comisia pentru Ape şi Păduri, este o variantă. Alternativele sunt deputatul de Dolj Nicolae Giugea sau preşedintele Comisiei Permanente pentru UNESCO, deputatul Ionel Palăr.

Ministrul Transporturilor: Deputatul Lucian Bode, preşedinte al Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor. Ministrul Culturii: Adriana Săftoiu, deputat de Bucureşti, jurnalist şi scriitor Şi Gigel Ştirbu, actualul preşedinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, poate fi o opţiune. Ministrul Turismului: Pavel Popescu. Ministrul Fondurilor Europene: Bogdan Glăvan, profesor universitar în economie şi consilier al lui Orban în acest domeniu. Florentina SANDU