SUA plătește anual 1 miliard de dolari Rusiei pentru combustibil nuclear

La 16 luni de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce Administrația Biden a condus Occidentul spre punerea în aplicare a unui arsenal de sancțiuni și încearcă să descrie un Vladimir Putin izolat, America însăși continuă să cumpere uraniu îmbogățit de la Moscova pentru propriile centrale atomice, notează publicația italiană Corriere della Sera.

Mai exact, companiile americane care gestionează reactoarele nucleare pentru a genera electricitate, plătesc un miliard de dolari pe an către ROSATOM, compania de stat rusă care furnizează uraniu și care are legături strânse cu aparatul militar al lui Putin. Cea mai recentă sursă, care confirmă aceste date, este o investigație lungă și detaliată realizată de New York Times. Însă, citind-o cu atenție, înțelegem că este un secret deschis, o contradicție extremă sub privirile tuturor, în lumina soarelui.

Şi, totuși, dependența Statelor Unite de Rusia în acest sector este îngrijorătoare. Energia nucleară generează, astăzi, mai mult de jumătate din energia electrică din SUA obținută din surse regenerabile. Importanța sa este destinată să crească în viitor, dacă se dorește decarbonizarea economiei americane, ținând cont de limitările tehnice ale altor surse regenerabile, cum ar fi eoliană și solară. Vântul și soarele sunt intermitente, nuclearul generează curent într-un ciclu continuu.

Experții sunt de acord că atomul civil a intrat într-o fază de renaștere. Mai mult, apariția fuziunii magnetice, a energiei nucleare curate (fără deșeuri), apare la orizont. Acesta din urmă nu va avea nevoie de uraniu. Dar nu suntem încă în acel punct.

Între timp, uraniul îmbogățit va rămâne esențial pentru alimentarea actualei generații de reactoare. Și, fără provizii din Rusia, multe dintre aceste reactoare s-ar închide. Mai exact, o treime din tot uraniul îmbogățit, care este folosit în America, provine de la filialele companiei ruse ROSATOM; cea mai mare parte a restului este importată din Europa; doar o mică parte rămasă este produsă de un consorțiu anglo-germano-olandez, care are fabrici pe teritoriul SUA.

Dependența centralelor americane de ROSATOM are o geneză geopolitică, într-o eră care astăzi ni se pare îndepărtată. După dizolvarea Uniunii Sovietice, guvernele americane și ruse s-au înțeles foarte bine, ani de zile. Statele Unite voiau să faciliteze relansarea economiei ruse. De asemenea, doreau să ajute Moscova să-și gestioneze industria nucleară și arsenalele atomice, promovând o tranziție ușoară de la utilizarea militară la cea civilă pentru capacitățile sale productive în uraniul îmbogățit.

Astfel, după ce a fost mult timp principalul producător de uraniu îmbogățit, practic America a eliminat industria proprie pentru a se baza pe aprovizionarea de la Moscova.

Astăzi, nu mai există companii cu adevărat americane, care să fie active pe această filieră. Există un proiect de reconstrucție a autonomiei naționale în uraniu îmbogățit, dar va dura mult. Între timp, cele două națiuni sunt prizoniere ale acestui paradox.

America rămâne dependentă într-un sector strategic de o națiune pe care o consideră un adversar periculos și încearcă să o izoleze economic. Nu mai puțin surprinzătoare este contradicția rusă. Putin ar putea lovi economia SUA cu o contra-sancțiune drastică, dacă ar ordona diferitelor filiale ale ROSATOM să înceteze orice aprovizionare cu uraniu îmbogățit către imperiul Unchiului Sam.

De ce nu o face? Ce mai așteaptă? O va face vreodată? Sau a decis că nu îi convine? La o privire mai atentă, lumea de astăzi este plină de aceste contradicții. Pentru că a fost construit din 1989-1991 încoace pe un scenariu foarte diferit, de interdependență, creștere a comerțului, complementaritate între națiuni. A demonta totul, a da înapoi, a construi o lume bazată pe principii diferite, a face ca motivele de siguranță să prevaleze asupra celor de comoditate economică, este într-adevăr complicat. Suntem abia la începutul acestei noi călătorii.