Viorica Dăncilă, pe locul şase în sondajele pentru prezidenţiale

 

* în barometrul IMAS privind alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis se află pe primul loc (42% din intenţiile de vot) * pe locul doi se poziţionează liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, urmat de Victor Ponta, Dacian Cioloş, Dan Barna şi Viorica Dăncilă

Deşi deziluziile provocate de politică din ultima perioadă s-au manifestat printr-un sentiment de ineficacitate politică, cinism şi neîncredere în procesul politic, politicieni şi instituţiile politice, românii au dat o adevărată lecţie de democraţie în luna mai a acestui an, odată cu alegerile europene, care s-au încheiat cu cea mai mare prezenţă la votul pentru Parlamentul European de la aderarea României la Uniune, în 2007. Asta arată că românii au început să vadă votul ca pe o „responsabilitate civică” comună, chiar dacă sunt scârbiţi de sistem. Aceştia sunt aşteptaţi din nou la vot peste trei luni şi câteva zile, scena politică pregătindu-se pentru marea confruntare: alegerile prezidenţiale.

Alegeri prezidenţiale 2019, candidaţii principalelor partide politice

Potrivit reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente (AEP), alegerile prezidenţiale de anul acesta urmează să se desfăşoare pe 10 noiembrie, primul tur de scrutin, şi 24 noiembrie, cel de-al doilea tur.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că îşi doreşte un nou mandat încă de anul trecut, având susţinerea PNL. În ceea ce priveşte PSD, în şedinţa Comitetului Executiv Naţional din 15 iulie, social-democraţii au respins prin vot propunerea ca liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, să fie susţinut la alegerile prezidenţiale şi au decis că vor avea propriul candidat, pe Viorica Dăncilă. Pe 21 iulie, USR-PLUS a stabilit ca Dan Barna să fie candidatul alianţei la prezidenţiale 2019, iar pentru funcţia de premier l-a validat pe Dacian Cioloş. Din partea ALDE, candidatul la prezidenţiale este Călin Popescu Tăriceanu.

Votul din 26 mai a prefigurat deja confruntarea din toamnă

Partidele s-au reaşezat după alegerile europarlamentare, când PSD a pierdut masiv din susţinerea pe care o avea în rândul populaţiei, din pricina numeroaselor erori comise de la preluarea puterii şi până în prezent alături de ALDE, remarcându-se o creştere la PNL, care a câştigat alegerile europarlamentare cu 27% din voturi.

Astfel, în cel mai recent sondaj IMAS privind alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis se află pe primul loc, în timp ce Viorica Dăncilă se clasează pe locul şase în preferinţele electoratului. Potrivit barometrului IMAS, Klaus Iohannis este cotat cu aproximativ 42% din intenţiile de vot. Pe locul doi, dar la mare distanţă, se poziţionează liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cotat cu 13,8% din preferinţele electorale.

De altfel, prezent săptămâna trecută la Iaşi, liderul organizaţiei judeţene ALDE, Varujan Vosganian a menţionat că ALDE va începe cât de curând campania electorală în ceea ce priveşte strângerea de semnături şi reţeaua pe care o vor face pentru promovarea lui Tăriceanu. „În turul doi de scrutin Klaus Iohannis trebuie să aibă un contracandidat, nu un partener. Din partea coaliţiei, pe toate sondajele, dintre cei doi (Viorica Dăncilă şi Călin Popescu Tăriceanu - n. r.), singurul contracandidat este Călin Popescu Tăriceanu (...) Noi încercăm să salvăm coaliţia, dar nu cu orice preţ”, a spus Vosganian la Iaşi.

Această candidatură este văzută în ALDE drept o posibilitate de revigorare a partidului înainte de locale şi parlamentare, după eşecul de la europarlamentare, când liberal-democraţii au scos un procent sub pragul electoral.

Dăncilă, creditată cu 7,5% din intenţiile de vot

Ultimul sondaj IMAS arată că pe locul trei în preferinţele electorale se află Victor Ponta (12,9%), urmat de Dacian Cioloş (10,4%) şi Dan Barna (9,4%).

Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, se situează pe locul şase în preferinţele românilor pentru Palatul Cotroceni, fiind creditată cu 7,5% din intenţiile de vot.

Pentru acest studiu, realizat prin telefon în perioada 15 iulie – 2 august, au fost intervievate 1010 persoane cu vârsta peste 18 ani. Eroarea de eşantionare – plus minus 3,1%.
Din perspectiva lui Alexandru Muraru, doctor în ştiinţe politice, măsurarea lui Dacian Cioloş şi Dan Barna separat nu presupune că această candidatură oarecum definitivă din partea alianţei USR-PLUS, în persoana domnului Barna, ar constitui suma scorurilor celor doi împreună. „În politică, niciodată 1+1 nu fac 2, mai ales în cadrul unui scrutin prezidenţial, unde alegerile sunt mai personale, mai distanţate faţă de formaţiunile politice, mai paradoxale poate. Aşa cum, într-un eventual tur doi Barna-Iohannis, 60% din electorii USR vor merge cu Klaus Iohannis, iar mare parte din electoratul PSD va sta acasă, cei puţini care vor ieşi la vot preferându-l pe Iohannis. În imaginarul votantului PSD, Dan Barna este sinonim cu întreaga pleiadă de teorii ale conspiraţiei debitate de liderii PSD în ultimii ani: Soros, #rezist, implicarea puterilor străine etc.”, a spus Alexandru Muraru.

Referindu-se la procentul lui Călin Popescu Tăriceanu, cotat cu 13,8% din preferinţele electorale, politologul îl atribuie „notorietăţii construite în 30 de ani”. „S-a menţinut la vârful politicii şi, chiar dacă este parte a unei guvernări care abia se chinuie să supravieţuiască, el nu e asociat neapărat cu guvernarea, fiind văzut ca un lider parlamentar”, a explicat Muraru. Acesta a subliniat faptul că sondajul nu surprinde întreaga perioadă de dezbateri şi dezvăluiri, întreaga serie de gafe ale instituţiilor sau ale liderilor PSD (ex: cazul Andronescu), cercetarea fiind realizată în perioada 15 iulie – 2 august. „Deci cred că acesta oferă o evaluare oarecum mai optimistă decât situaţia reală la acest moment. Pierderea autorităţii şi legitimităţii unei guvernări, care în ochii opiniei publice este vinovată de degradarea instituţiilor, are un efect negativ direct, suplimentar asupra prim-ministrului, preşedintele PSD şi candidatul acestei formaţiuni la prezidenţiale. Acum este, cred, destul de limpede, din punctul meu de vedere, că amânarea congresului PSD care trebuia să aibă loc în primele zile ale lui august este mesajul cel mai evident că se caută o soluţie de avarie”, a menţionat politologul ieşean.

„E posibil ca un front de stânga să mai atenueze prăbuşirea PSD”

În opinia sa, există relativ puţine şanse ca Dăncilă să rămână candidatul PSD la prezidenţiale. Chiar dacă PSD este exclus din ipotezele cu şanse reale de a câştiga preşedinţia, pentru niciun social-democrat nu este indiferent modul în care va pierde PSD. „Eventuala ratare a candidatului PSD pentru turul II – acum foarte probabilă – va angaja o diminuare dramatică a şanselor ca guvernul să mai poată sta un an în funcţie. Niciodată un astfel de guvern nu a rezistat. Nici în 2009, nici în 2014. Se amplifică forţe centrifuge la nivelul organizaţiilor, a majorităţii parlamentare, primarii încep să migreze, coaliţia se va face ţăndări. Mai ales că aceasta ar fi o înfrângere consecutivă după europarlamentare şi cred că ar compromite definitiv şansa PSD în 2020 de a rămâne în cărţi. Este posibil fie să se apeleze la o soluţie externă (ex. Raed Arafat, Ion Ţiriac, Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei, Mircea Diaconu ş.a.), sau să se meargă pe mâna lui Tăriceanu, pentru ca PSD să nu aibă emoţii ca ALDE să iasă de la guvernare cu câteva luni înainte de alegeri (aşa cum a făcut PSD în septembrie 2009, în guvernul PSD-PDL). Cel mai probabil, Tăriceanu va prelua candidatura. Dacă vă uitaţi pe partide, PSD, ALDE, Pro-România pot spera la un 30%. Deci, e posibil ca un front de stânga să mai atenueze prăbuşirea PSD. Dar, de asemenea, apreciez că Gabriela Firea are şanse scăzute de a primi candidatura, în PSD fiind un curent nefavorabil ei, iar această cursă pierdută ar atrage şi pierderea şansei de a se realege la capitală în 2020”, a conchis Alexandru Muraru. Florentina SANDU