Circovii. Tradiții și superstiții în inima iernii

La mijlocul lunii ianuarie, când gerul și zăpada domnesc peste sat, încep Circovii de iarnă, o sărbătoare tradițională ce adună comunitatea în jurul sfinților Petru, Antonie cel Mare, Atanasie și Chiril. Cunoscută și sub numele de Atanasiile în popor, această sărbătoare are rădăcini adânci în tradiția românească și este păstrată cu sfințenie în anumite regiuni ale țării, deoarece se crede că nerespectarea ei ar putea aduce nenorociri asupra recoltelor.

Iarna pastorală

În tradiția populară românească, există numeroase sărbători dedicate naturii și animalelor, iar Circovii de iarnă ocupă un loc deosebit de important. Această sărbătoare este asociată cu predicțiile, deoarece starea vremii din zilele în care sunt cinstiți acești sfinți necuvântători poate oferi indicii despre recoltă, căsătorii sau chiar nașterea copiilor.

Circovii de iarnă marchează perioada centrală a iernii pastorale, care durează șase luni, începând cu sărbătoarea Sfântului Dumitru pe 26 octombrie și încheindu-se cu sărbătoarea Sfântului Gheorghe pe 23 aprilie. Alături de frații lor calendaristici, Circovii de vară, sărbătoriți în mijlocul verii pastorale (16-18 iulie), acești sfinți împart anul crescătorilor de animale în două anotimpuri distincte, iarna și vara.

În convingerile populare, se crede că nerespectarea sărbătorii Circovii de iarnă poate aduce viscole, vârtejuri și trăsnete, sau poate trimite fiarele sălbatice în turmele de vite și oi ale comunității. Pentru a se asigura că sfinții nu vor aduce aceste nenorociri, oamenii din trecut urmau interdicții stricte de muncă în această perioadă. În special, evitau lucrul cu lâna și prelucrarea pielilor de animale, așa cum mai fac și astăzi ciobanii din unele regiuni.

„Lovitul” de Circovi”

Sărbătoarea era prăznuită cu atenție de către femeile care aveau copii mici, încredințate că acest act le va proteja copiii de boli. Împreună cu frații lor din vară, Circovii de iarnă se credea că pot aduce și boli mintale, iar această credință persistă în multe zone rurale, sub numele de „Luatul” sau „Lovitul” de Circovi”.

În zilele noastre, sărbătoarea Circovii de iarnă continuă să fie respectată în unele comunități, mai ales în mediul rural. O parte din tradiții s-au schimbat, dar respectul față de acești sfinți și convingerile legate de protecția gospodăriei și a familiei rămân vii. Astfel, ieri a fost prăznuit și Sfântul Antonie cel Mare, un sfânt căruia i se atribuie puterea de a anihila vrăjitoriile. Femeile respectă cu strictețe sărbătoarea acestui sfânt, sperând că astfel casele lor și lucrurile dragi vor fi ferite de orice vrajă și că vor avea copii sănătoși și spor în gospodărie.

Sfântul Antonie cel Mare

Se spune că bărbatul sau femeia care lucrează în această zi va avea parte de ghinion sau probleme de sănătate, precum înnebunire, gâlcevi sau probleme digestive. Sfântul Antonie cel Mare este considerat și protectorul gospodăriilor împotriva lupilor și un intermediar care aduce ploaia de la Dumnezeu. În această zi, femeile evită activitățile precum torsul și țesutul, deoarece există credința că astfel vor fi ferite de accidente, arsuri sau alte nefericiri.

Circovii de iarnă reprezintă o sărbătoare cu rădăcini adânci în tradiția românească, păstrată de-a lungul timpului, iar multe dintre obiceiurile și convingerile legate de această sărbătoare sunt încă prezente în viața comunităților rurale. Chiar dacă societatea s-a modernizat, tradițiile și credințele legate de Circovii de iarnă continuă să ofere un cadru important pentru comunitățile care își păstrează legătura cu trecutul și cu valorile lor tradiționale.

Maura ANGHEL