Pelerinaj de Rusaliile Catolice la Şumuleu Ciuc

O mulţime impresionantă de persoane, venite din toate colţurile lumii, a participat, sâmbătă, la tradiţionalul pelerinaj de Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc, locul unde oamenii spun că sunt chemaţi, în fiecare an, de Fecioara Maria, cea care îi ajută şi le linişteşte sufletele.

Încă de la primele ore ale dimineţii, credincioşii, majoritatea catolici de limbă maghiară, au pornit spre locul pelerinajului, altarul în aer liber aflat în şaua dintre muntele Şumuleu Mare şi Şumuleu Mic.

La pelerinaj au venit familii cu copii, unii purtaţi în braţe sau în cărucior, persoane cu probleme de sănătate sau cu dificultăţi de deplasare, oameni de toate vârstele, uniţi în credinţă.

 

 

Unii dintre pelerini se opresc preţ de câteva minute la catedrala franciscană de la Şumuleu Ciuc, pentru a se odihni şi pentru a se ruga la statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, iar alţii merg direct către altarul în aer liber unde se oficiază liturghia festivă.

Pentru cei în vârstă, drumul e anevoios, dar ei sunt cei mai convinşi că Fecioara Maria îi va ajuta să ajungă cu bine şi îi va primi în braţele Sale.

La fel ca în fiecare an, mulţi credincioşi au ales să meargă la altarul în aer liber folosind "Drumul Crucii", care porneşte la câteva sute de metri de Catedrala franciscană, un deal abrupt şi pe care se află 14 cruci ce simbolizează locurile unde Isus s-a oprit pe Golgota.

 

 

Oamenii s-au recules la patru vechi lăcaşe din zonă: Capela Salvator, Capela lui Iisus Suferind, Capela Sfântul Anton şi Capela Sfântul Ioan din Nepomuk.

Grupurile de pelerini merg în linişte, se roagă, cântă imnuri religioase. În port popular, cu steaguri ale Ungariei, steagul secuiesc sau cel arpadian.

Sunt credincioşi care au parcurs pe jos distanţe impresionante, de sute de kilometri, dar pentru cei bolnavi chiar şi câţiva paşi par a fi sute de kilometri.

Sprijinindu-se de baston, doamna Rozalia, din Bacău, merge cu greutate la cei 76 ani ai săi, dar spune, cu lacrimi în ochi, că în ciuda problemelor de sănătate, aici se simte atât de bine - şi trupeşte, şi sufleteşte.

 

 

Din când în când, din rând ies persoane care au nevoie să se odihnească, se aşază pe mici scăunele aduse de acasă şi îşi iau un răgaz, înainte să pornească din nou la drum.

Două doamne în vârstă, romano-catolice din Focşani, se deplasează încet şi se odihnesc des. Una are 77 ani, iar cealaltă 66 ani şi mărturisesc că vin la Şumuleu Ciuc să-şi uşureze sufletul.

"Am venit să ne uşurăm sufletul, ne rugăm pentru copii, pentru pace în lume. Am venit de multe ori aici, am urcat şi Calea Sfintei Cruci, atunci când eram mai în putere. Când venim aici, simţim o uşurare, o stare de mulţumire că am mai putut ajunge din nou", spun ele.

Pe drum este şi o familie din Bucureşti, romano-catolici care vin la Şumuleu de mai mulţi ani şi sunt impresionaţi de eveniment, de liturghie, dar şi de faptul că maghiarii şi românii se roagă aici împreună, ambele popoare fiind "copiii Maicii Domnului".

"Suntem din Bucureşti, romano-catolici, obişnuim să venim aici de mai mulţi ani, numai pandemia ne-a oprit. Venim pentru Maica Sfântă şi pentru Rusalii şi aşa cum s-a întâmplat în Biserica Primară, aşa simţim şi acum. Ne rugăm împreună cu fraţii noştri, chiar dacă sunt maghiari. Nu înţelegem, dar slujba e exact ca atunci când Evanghelia se citeşte (...). Harul este deosebit. Ne rugăm pentru pace şi binele comun, binele tuturor (...). E frumos să fii popor lângă popor şi, până la urmă (...), noi suntem copiii Maicii Domnului, o cinstim şi îi aducem veneraţie şi ne bucurăm că ne cheamă aici, mereu", spune Carmen Ivan.

Mai multe persoane vând, de-a lungul traseului, steaguri ale Ungariei sau steaguri secuieşti, iconiţe cu statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, ba chiar şi bâte din lemn, care să-i ajute pe oameni în timpul urcuşului.