Cancerul, vindecat prin imunoterapie și inteligență artificială

Impulsionată de un nou arsenal terapeutic şi de o mai bună înţelegere a cancerului, oncologia a înregistrat progrese spectaculoase în ultimii ani, domeniul de cercetare fiind în continuare vast, relatează joi AFP.

Cauzat de o transformare a celulelor, care devin anormale şi prezintă o proliferare excesivă, cancerul este un flagel la fel de vechi ca şi viaţa.

Însă, progresul în domeniul cercetării a făcut posibilă o mai bună înţelegere a acestei boli, cauza a aproape 10 milioane de decese pe an în lume - acum se ştie că pentru acelaşi organ nu există "unul" ci "multe" cancere şi că pentru acelaşi tip de cancer pot exista tumori diferite.

"A vorbi despre cancerul de colon sau cancerul de sân nu înseamnă nimic; provocarea, astăzi, este de a defini cum arată cancerul din punct de vedere biologic", a explicat pentru AFP doctorul Fabrice André, director de cercetare la centrul de tratament al cancerului Gustave-Roussy din Franţa.

Există, de exemplu, trei tipuri principale de cancere de sân, care nu sunt receptive la aceleaşi tratamente.

În ultimii ani, "dezvoltarea tehnologiilor moleculare a făcut posibilă o mai bună identificare a proteinelor anormale care trebuie blocate" pentru fiecare tip de tumoare, a continuat Fabrice André.

Această înţelegere mai aprofundată a bolii a condus la apariţia, în anii 2000, a unor terapii direcţionate care vizează o mutaţie genetică specifică.

- Imunoterapie -

Anterior, chimioterapia era adesea singurul tratament propus, dar prin scopul său de eliminare a celulelor canceroase, indiferent de localizarea lor în corpul uman, putea să antreneze efecte secundare.

Pentru mai multe tipuri de cancer, precum anumite forme de leucemie, "terapiile direcţionate au reprezentat o revoluţie", a subliniat profesorul Bruno Quesnel, director de cercetare şi inovaţie la Institutul naţional al cancerului (INCa) din Franţa.

În ultimii zece ani, imunoterapia s-a remarcat drept cel mai important progres în oncologie.

Principiul: pacientul devine propriul medicament. Spre deosebire de chimioterapie, nu mai sunt ţintite celulele canceroase în sine, ci celulele imunitare care le înconjoară. Reactivate, acestea din urmă sunt cele care distrug celulele tumorale.

Această descoperire a adus în 2018 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru doi cercetători, James Allison de la Universitatea din Texas, Statele Unite şi Tasuku Honjo de la Universitatea Kyoto, Japonia.

Pentru unele tipuri de cancer, această descoperire a fost majoră. Spre exemplu, înainte de 2010, rata de supravieţuire a pacienţilor cu melanom (cel mai grav cancer de piele) metastatic era foarte scăzută. Datorită imunoterapiei, speranţa de viaţă a crescut la zece ani, comparativ cu câteva luni cât era înainte.

Însă, nu toate tumorile răspund la acest tratament, care poate provoca şi reacţii adverse.

- Inteligenţă artificială -

"Suntem abia la începutul imunoterapiei", a dat asigurări profesorul Bruno Quesnel. Variaţiile acestei noi arme terapeutice sunt deja numeroase: anticorpi bispecifici, terapii celulare şi genice (celule CAR-T) şi altele.

"Va trebui acum să reuşim să combinăm tratamentele într-un mod cât mai inteligent posibil", a notat Pierre Saintigny, medic oncolog la centrul Léon Bérard din Lyon, Franţa. "Cu imunoterapia am făcut un pas înainte în tratamentul cancerului, dar mai sunt paşi de făcut pentru toţi pacienţii".

Cercetătorii pot conta pe capacitatea biotehnologiilor de a dezvolta medicamente noi, din ce în ce mai specifice şi mai puţin toxice.

Un alt pilon important îl reprezintă dezvoltarea inteligenţei artificiale (IA), care permite deja o mai bună definire a prognosticului cancerului. Datorită ei, "vom putea identifica pacienţii care pot beneficia de un tratament scurt", a dat asigurări Fabrice André. Avantajul: o dezescaladare terapeutică pentru pacienţi şi costuri mai reduse pentru comunitate.

Cancerul de sân a fost pionier în utilizarea inteligenţei artificiale, de care ar trebui să beneficieze acum şi alte tipuri de cancer.

O altă speranţă constă în capacitatea de a detecta foarte precoce o tumoră dezvoltată în organism. "O facem deja în Statele Unite, analizând ADN-ul datorită unui simplu test de sânge, dar există încă o mulţime de (rezultate) fals pozitive", a precizat Fabrice André.

Înainte de generalizarea unei astfel de tehnici, prevenţia rămâne cea mai bună modalitate de evitare a unei părţi semnificative a cancerelor.