De ce apar trombozele în cazul vaccinărilor cu AstraZeneca

Campania de vaccinare cu serurile produse de AstraZeneca și Johnosn&Johnson nu a fost un succes atât de mare pe cât specialiștii se așteptau. În cazul anumitor pacienți au apărut cheaguri de sânge și tromboze, iar acum, s-a descoperit cauza acestor afecțiuni.

Cheagurile de sânge și trombozele care au apărut în unele cazuri rare la persoane imunizate împotriva coronavirusului cu vaccinurile AstraZeneca și Johnson & Johnson, ar putea fi legate de vectorii adenovirus folosiți de ambele seruri pentru a furniza instrucțiunile genetice pentru proteina spike a Sars-Cov-2 din corp, scrie La Repubblica.

E ceea ce susțin unii cercetători germani într-un studiu publicat în pre-print (și care, prin urmare, nu a fost încă supus evaluării inter pares), susținând, de asemenea, că este o problemă care poate fi rezolvată prin „reprogramarea” vaccinurilor.

Rolf Marschalek, lector la Universitatea Goethe din Frankfurt, care efectuează cercetări despre aceste afecțiuni rare încă din luna martie, susține că problema rezidă în intrarea adenovirusului în nucleul celulei. Ciclul de viață al adenovirusului include „infecția” celulelor și intrarea ADN-ului adenoviral în nucleu; unde, ulterior are loc transcrierea genelor.

Aceasta ar fi de fapt problema: conform profesorului Marschalek și a celorlalți cercetători, odată ajunsă în nucleul celulei, unele părți ale proteinei spike se unesc sau se divid, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea. Pe de altă parte, conform teoriei lui Marschalek, proteinele mutante plutitoare sunt secretate de celulele corpului și provoacă cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane.

„Atunci când aceste … gene ale virusului se află în nucleu, pot crea unele probleme”, a afirmat Marschalek. În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm, cum ar fi cele dezvoltate de BioNTech/Pfizer și Moderna, furnizează materialul genetic al proteinei spike fluidului celular și nu intră niciodată în nucleu.

Vestea bună este că, potrivit cercetătorilor, există o soluție simplă, deoarece pentru a preveni scindarea, dezvoltatorii de vaccinuri ar putea modifica această secvență a proteinei ​​spike. De asemenea, conform celor raportate în lucrarea aflată în fază de pre-print, J&J contactase deja laboratorul Marschalek pentru sfaturi și căuta soluții pentru a-și adapta vaccinul și a preveni separarea.

Ideea cercetătorilor este cea de a modifica secvența proteinei spike pentru a preveni separarea, eliminând astfel riscul de efecte secundare sau de reacții adverse. „Cu datele de care dispunem, putem spune companiilor cum să mute aceste secvențe, codificând proteina spike într-un mod care previne reacțiile de separare neprogramate”, concluzionează Marschalek.

Miercuri, au sosit și alte informații de la AIFA. În urma raportării evenimentelor trombotice la subiecții supuși vaccinării anti-Sars-CoV-2 cu vaccinurile vectoriale virale Vaxzevria (AstraZeneca) și Janssen (Johnson & Johnson), AIFA a numit un grup de experți în patologii ale coagulării în sprijinul Comisiei tehnico-științifice pentru a investiga cât de plauzibil din punct de vedere biologice sunt evenimentele, a identifica strategii de minimizare a riscurilor și a indica metodele cele mai corecte pentru gestionarea clinică a acestor evenimente foarte rare.

Tot miercuri, AIFA a publicat un document (structurat în întrebări și răspunsuri) cu concluziile grupului de experți pentru a oferi medicilor nespecialiști și personalului sanitar informațiile disponibile în prezent pentru identificarea timpurie și gestionarea acestui eveniment advers extrem de rar, în modul cel mai potrivit.