Spune-mi câtă școală ai făcut, ca să îți spun cât trăiești!

Cercetătorii au descoperit că un număr mai mare de ani de educație formală duc automat la o viață mai lungă. Potrivit studiului publicat în The Lancet Public Health, un an de școală scade cu 2% mortalitatea. Terminarea fiecărui ciclu de învățare până la liceu, inclusiv, scade cu 34% riscul de deces.

Nivelul de educație crescut este asociat cu un nivel al calității vieții ridicat. „Acest lucru este pus în evidență de cercetări sociologice și statistice care iau în calcul indicatorii care descriu nivelul de trai într-o țară. Nivelul de sărăcie, nivelul cheltuielilor și veniturilor sunt țări dezvoltate, mai ales din nordul Europei, Statele Unite ale Americii, Japonia, care arată că cu cât investești mai mult în educație, cu atât participarea la activitățile școlare educative este mai mare. Cei care merg la școală obțin informații de calitate privind o viață bună privind consumul alimentar, privind orientarea pe piața muncii în carieră și acest lucru conducerea, obținerea unor joburi cu venituri mai mari și implicit, având posibilități materiale crescute”, explică sociologul ieșean Ciprian Iftimoaiei.

Toate persoanele acestea au acces la servicii medicale de calitate, care în mod automat duc la creșterea speranței de viață. „În toate țările dezvoltate ale lumii ponderea persoanelor cu studii superioare este mare, ceea ce arată că aceste persoane obțin venituri mari, iar durata medie de viață, de asemenea, este crescută. Și în România durata medie de viață a crescut față de anii 1990. În prezent la noi o persoană trăiește în medie 74 de ani. E ceva mai ridicată la femei decât la bărbați, pentru că femeile au un stil de viață mult mai sănătos, nu consumă alcool, fumează mai puțin, se expun unor factori ă nocivi, mai puțin și, de asemenea, o rezistență mai mare la stres”, mai explică sociologul.

Medicii observă și ei cazuri mai grave la persoanele fără studii

În urgențe, studiul se confirmă. Zi de zi, medicii întâlnesc cazuri tot mai grave, persoane care se prezintă direct la urgențe în stare critică pentru ca au temporizat prea mult vizita la medic. „Constatăm că pacienții care ajung în stare foarte gravă la urgențe și la care descoperim afecțiuni severe și complicații sunt mai frecvent paciențo din mediul rural, pacienți cu o educație mai redusă, școală primară sau studii medii. Constatăm că preocuparea lor pentru starea de sănătate este mai mică. De obicei până afecțiunea nu ajunge într-un stadiu sever nu merg nici măcar la medicul de familie. Educația și informarea ajută fiecare ieean, fiecare moldovean să se adreseze mai repede medicului, să meargă la un control înainte să ajungă la spital în stare gravă. În continuare descoperim în fiecare săptămână cel puțin o neoplazie nouă la un pacient care se considera sănătos, boala e într-un stadiu avansat când nu se mai poate face nimic”, spune prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic coordonator UPU-SMURD Iași.

Studiul care a analizat date din SUA, dar și din țări aflate în curs de dezvoltare mai arată și ca lipsa educației formale echivalează cu un consum zilnic de mai mult de cinci bături alcoolice și 10 țigări, timp de un deceniu. Maria STANCU