FOTO VIDEO Orasul roman vechi de 2.000 de ani, abandonat sub autostrada A1. Descoperirea arheologica exceptionala de la Sibot

 Un veritabil oras roman, considerat una dintre cele mai mari asezari romane din Dacia, a fost descoperit in zona comunei Sibot din Alba, in 2012, in timpul constructiei segmentului de autostrada (A1) dintre Orastie si Sibiu.

Descoperirea a fost considerata una deosebit de valoroasa, dar nu a putut fi pusa in valoare. Orasul roman dateaza din secolul al II-lea si avea o suprafata de peste 2 hectare. A fost scos de sub pamant un sistem de ziduri din piatra, ce delimita, sub forma rectangulara, mai multe incaperi si trepte. Din cercetari a rezultat ca asezarea romana era locuita de o populatie cu un nivel de trai foarte ridicat, cel mai probabil mestesugari.

Potrivit arheologilor, locuintele aveau un sistem de podele suspendate pe sub care circula aerul cald, iar accesul in incaperi se facea pe trepte. Orasul roman avea edificii somptuoase si un sistem de fortificatii, fiind considerat cel mai vechi din Transilvania. O marturie a populatiei de mestesugari ar fi numarul mare de cuptoare in care se ardeau lutul si artefactele descoperite in incinta orasului.



Din constatarile arheologilor de la Muzeul National de Istorie al Romaniei (MNIR) din Bucuresti, care au fost insarcinati cu cercetarea vestigiilor, era vorba de un vicus (asezare, oras) roman din secolele II-III d.Ch., insa unul destul de intins, bine conservat si deosebit de important, intrucat constituia un centru mestesugaresc major ce deservea caravanele si unitatile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, si orasul Apulum, Alba Iulia de astazi, resedinta garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina.

 

Orasul a fost descoperit in apropierea drumului national nr. 7, care "taie" in doua asezarea. Este de presupus, astfel, ca situl ar fi fost identificat si la momentul constructiei drumului national. Pentru ca s-a interpus exact pe traseul autostrazii, situl arheologic a fost acoperit de pamant dupa finalizarea cercetarilor, iar apoi, cea mai mare parte a acestuia a fost acoperit de autostrada in sine. Au existat la vremea respectiva voci care au solicitat devierea cursului autostrazii si conservarea sitului arheologic, dar, in final, acest lucru nu s-a intamplat.

La momentul respectiv a existat si o plangere penala in legatura cu distrugerea sitului arheologic, depusa de reprezentantii unui ONG. Dosarul penal a fost solutionat cu neinceperea urmaririi penale impotriva firmei Strabag, care a construit lotul 1 al Autostrazii Orastie - Sibiu, respectiv impotriva reprezentantului Directiei Judetene pentru Cultura Alba, care ar fi dispus acoperirea sitului inainte de a se emite certificatul de descarcare arheologica.

Ce au gasit arheologii

Potrivit raportului arheologic, situl se afla intr-o stare de conservare precara, atat din cauza interventiilor antropice de tot felul de-a lungul vremii (terasari, excavari, trasarea DN7 etc.), cat si din cauza unor "catastrofe" naturale (alunecari de teren, inundatii etc.). Au fost cercetate peste 300 de complexe arheologice, cuprinzand atat complexele cu caracter funerar (228), cat si cele specifice unei locuiri (drum, strazi, cladiri, cuptoare etc.), databile pe parcursul intregii stapaniri romane in Dacia.

"Cea mai mare parte a sitului, cum era si normal, era ocupata de zona de locuit, respectiv intre km 9+650-9+910 (la sud si nord de DN7). Au fost identificate si cercetate un numar de 17 cladiri cu dimensiuni si planimetrie individuala, surprinse partial sau in intregime. Cele mai multe dintre zidurile cladirilor (surprinse la nivelul fundatiilor sau pana la primele doua-trei asize ale elevatiei) sunt construite din pietre de rau, sisturi/calcare locale si material tegular (fragmentar) legate, in egala masura, cu pamant sau mortar. S-a constatat folosirea cu predilectie a mortarului la corpurile cu functionalitate domestica, lutul fiind folosit fie la zidurile care delimiteaza curtile ansamblurilor, fie la zidurile care formeaza anexele gospodaresti", se precizeaza in document.

Dat fiind starea de conservare a sitului in general, nivelurile de functionare ale cladirilor au fost surprinse in foarte putine situatii. Acestea constau fie din lut batatorit (care in urma incendierii a capatat o culoare rosie), fie din pavaje din caramida. In ambele cazuri, substructura era formata din straturi de pietre, pietris si lut batatorit.

 

"Cele mai multe dintre incaperi erau prevazute cu o instalatie de incalzire, de forme si marimi variate. Cladirile erau acoperite cu tegulae si imbrices, descoperite in numar mare in interiorul si exteriorul cladirilor. Judecand dupa grosimea zidurilor11 si a materialelor descoperite, se poate afirma faptul ca unele dintre cladirii puteau avea peretii din materiale perisabile (barne din lemn, lut etc.), iar altele din materiale mai durabile (material litic si/sau tegular). Cel mai adesea, curtile erau pavate cu pietris sau pietre de mici dimensiuni", au mai precizat istoricii care au studiat situl arheologic.

Cladirea termala, cu sistem de incalzire prin pardoseala

Una dintre cladiri (aflata la limita de vest a asezarii) era prevazuta cu instalatie de incalzit de tip hipocaust (prin pardoseala). De forma dreptunghiulara, constructia era compartimentata in cinci spatii aproximativ de forma patrata, doua dreptunghiulare, unul rotund si unul in forma de semicerc. Zidurile, masive, sunt construite din blocuri de calcar, sisturi si pietre de rau legate cu mortar. Trei dintre spatiile de forma patrata, incaperea rotunda si cea in forma de semicerc erau prevazute cu instalatie de incalzire.

Acest fapt, precum si detaliile constructive a doua dintre spatiile neincalzite (folosirea mortarului hidrofug, prezenta unui canal de scurgerea apelor menajere etc.) constituie indicii pentru atribuirea unui caracter termal acestei cladiri, cel putin in primele doua momente ocupationale ale zonei. Observatiile in situ indica doua momente de functionare a cladirii cu instalatie de incalzire si un al treilea in care planimetria si functionalitatea se schimba radical. Din aceasta ultima etapa, unele ziduri anterioare continua sa fie folosite, apar si altele noi, dar cele mai multe, mai ales traseele spre sud, sunt puternic deteriorate.

Descoperiri arheologice spectaculoase din Roma, prezentate publicului. Ultimele artefacte scoase la lumina

Printre descoperiri se numara si un spatiu vast (de minim 275 mp), delimitat de trei ziduri, prevazute din loc in loc cu cate un pinten interior, pavat cu dale din calcar (pastrate pe alocuri), care erau asezate pe un pat din pietricele, bine batatorite (ce se pastra pe o suprafata mai mare). Cel mai probabil acest spatiu are un caracter public. Au mai fost cercetate 15 cuptoare de ars material ceramic, unele dezafectate (fiind surprins doar fundul acestora) sau prabusite in timpul arderii si abandonate.

Materialul arheologic descoperit este foarte variat: rasnite, material ceramic (dolia, mortaria, amfore, ulcioare, cani, oale, castroane, cupe, teracote, opaite etc.), obiecte din fier (unelte, arme etc.), din bronz (fibule, placute, ace etc.), material de constructie (piese arhitectonice, material tegular si obiecte din fier - cuie, piroane), obiecte din sticla si os, material numismatic.

Au mai fost identificate si cercetate 228 de complexe cu caracter funerar, dintre care 213 morminte de incineratie, 200 dintre acestea fiind morminte de incineratie cu ardere pe loc, pentru 13 nu s-a putut stabilii varianta de ritual, datorita starii precare de conservare. De asemenea, au fost identificate mai multe elemente de arhitectura funerara si o incinta funerara. Inventarul mormintelor este constituit, preponderent, din material ceramic, obiecte din metal, obiecte din sticla si varia (os, silex).