Declarație comună explozivă semnată la Summitul NATO, la București

Liderii statelor din Formatul București 9 și ai țărilor nordice au semnat o declarație comună explozivă, în care cer consolidarea accelerată a apărării colective, investiții masive în securitate și o presiune crescută asupra Moscovei pentru oprirea războiului.

Summitul desfășurat la Palatul Cotroceni a transmis unul dintre cele mai dure și mai tensionate mesaje geopolitice ale ultimilor ani, într-un moment în care războiul din Ucraina, amenințările hibride și presiunea militară exercitată de Rusia împing flancul estic al NATO într-o nouă etapă strategică.

Documentul, adoptat într-o atmosferă încărcată de tensiuni regionale și calcule militare majore, vorbește deschis despre necesitatea construirii unui „NATO 3.0”, o formulă strategică nouă, adaptată unei lumi care intră într-o eră a confruntărilor permanente, a amenințărilor hibride și a competiției geopolitice totale.

Practic, liderii reuniți la București transmit că vechea arhitectură de securitate europeană nu mai este suficientă în fața pericolului reprezentat de Rusia.

Ungaria, un nou semnal al distanțării față de consensul occidental

Un detaliu care a atras imediat atenția a fost poziția Ungaria, care a refuzat să susțină integral formularea declarației și a ales o „abținere constructivă”. Mesajul Budapestei a fost interpretat în cercurile diplomatice drept un nou semnal al distanțării față de consensul occidental privind războiul din Ucraina și relația cu Moscova. Formula folosită de reprezentanții ungari - potrivit căreia viitorul guvern de la Budapesta va decide dacă va adopta sau nu acest limbaj - lasă loc unor tensiuni și mai mari în interiorul alianței euro-atlantice.

În centrul declarației stă însă avertismentul extrem de clar privind Rusia, descrisă drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”.

Este una dintre cele mai ferme formulări adoptate în ultimii ani în cadrul unui summit regional NATO și confirmă faptul că statele de pe flancul estic se pregătesc pentru o perioadă lungă de confruntare strategică.

Liderii B9 și ai statelor nordice vorbesc despre intensificarea investițiilor în apărare și despre atingerea pragului de 5% din PIB pentru cheltuieli militare — un nivel considerat până recent aproape imposibil politic și economic. Acum însă, în contextul războiului și al amenințărilor hibride, statele NATO din regiune par pregătite să intre într-o nouă cursă a înarmării.

Declarația pune accent și pe consolidarea urgentă a sistemelor de apărare aeriană și antirachetă, după multiple incidente și încălcări ale spațiului aerian pe flancul estic. Amenințarea dronelor, a sabotajelor și a atacurilor cibernetice este prezentată ca o realitate permanentă, nu ca o posibilitate ipotetică. Practic, liderii occidentali recunosc deschis că Europa de Est se află deja într-o zonă de conflict hibrid intens.

NATO - sprijin total pentru Ucraina

În același timp, summitul de la București reconfirmă sprijinul total pentru Ucraina. Semnatarii susțin o „pace justă și durabilă”, bazată pe drept internațional și pe garanții de securitate solide. Mesajul este dublat de promisiunea continuării ajutorului militar și logistic pentru Kiev, inclusiv prin mecanisme NATO dedicate achizițiilor prioritare pentru apărarea ucraineană.

Statele participante salută și eforturile Statele Unite ale Americii privind negocierile de pace, însă insistă că presiunea asupra Rusiei trebuie amplificată pentru a forța Moscova să se angajeze „în mod semnificativ” în discuții reale.

Un alt punct strategic major este consolidarea infrastructurii militare pe axa Marea Baltică - Marea Neagră - Arctica. Liderii vorbesc despre extinderea sistemelor logistice NATO, inclusiv a conductelor de combustibil către flancul estic, precum și despre inițiative precum Baltic Sentry, Eastern Sentry și Arctic Sentry. Aceste programe indică faptul că NATO își transformă treptat prezența din regiune într-una permanentă și mult mai agresivă din punct de vedere defensiv.

Mesajul final al summitului este unul fără echivoc: alianța euro-atlantică se pregătește să apere „fiecare centimetru” de teritoriu aliat, iar statele din estul Europei devin centrul noii arhitecturi de securitate occidentale.

Adina MITREA