România a adus la Palatul Cotroceni una dintre cele mai importante discuții de securitate ale regiunii. Summitul Formatului București 9, prezidat de președintele Nicușor Dan alături de omologul său polonez, Karol Nawrocki, are ca miză coordonarea statelor de pe Flancul Estic înaintea următorului Summit NATO, programat la Ankara, în perioada 7–8 iulie 2026.

În deschiderea reuniunii, șeful statului a spus că scopul întâlnirii este „de a coagula, de a acorda viziunea din regiune despre viitorul Alianței Nord-Atlantice”. Mesajul vine într-un context tensionat, în care securitatea Mării Negre, războiul din Ucraina și vulnerabilitatea Republicii Moldova rămân teme centrale pentru România și pentru aliații din estul NATO.

România vorbește din apropierea Ucrainei și a Mării Negre

Nicușor Dan a subliniat că reuniunea are loc „într-un climat dinamic” și că poziția geografică a României nu este un detaliu secundar. Țara se află aproape de Ucraina, de Marea Neagră și de zonele în care securitatea aliată este direct testată.

„Nu este lipsit de importanță faptul că suntem în apropierea Ucrainei, suntem în apropierea Mării Negre și suntem în apropierea locurilor în care teritoriul aliat este amenințat”, a declarat președintele.

Declarația mută accentul de la diplomație formală la securitate concretă. Pentru România, Flancul Estic nu mai este doar o formulă strategică, ci spațiul în care se decid apărarea frontierelor, investițiile militare și capacitatea NATO de a reacționa rapid.

Cheltuielile de apărare, transformate în capabilități

Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii este creșterea cheltuielilor pentru apărare. Președintele a insistat însă că banii nu sunt suficienți dacă nu se transformă în capabilități militare reale.

„Trebuie să le transformăm în capabilități, să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță și trebuie să dezvoltăm toți împreună o bază industrială militară transatlantică solidă”, a spus Nicușor Dan.

Tema este relevantă și pentru România, unde discuția despre apărare nu mai poate fi separată de industrie, infrastructură, achiziții militare, tehnologie și pregătirea forțelor armate. În logica NATO, securitatea nu înseamnă doar prezență militară, ci și capacitatea statelor membre de a produce, întreține și moderniza echipamentele necesare.

Ucraina și Republica Moldova, parte din securitatea României

Summitul B9 este prezentat și ca o ocazie de bilanț privind angajamentele asumate în NATO, dar și ca moment de reafirmare a sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.

Președintele României a transmis că acest sprijin nu trebuie să rămână declarativ. „E un sprijin pe care nu trebuie să îl facem doar declarativ, ci trebuie să îl facem eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”, a explicat șeful statului.

Mesajul este important pentru regiune. România leagă direct stabilitatea Ucrainei și a Republicii Moldova de propria siguranță, într-un moment în care frontiera estică a NATO rămâne una dintre cele mai sensibile zone ale Europei.

B9, mesaj comun înaintea Summitului NATO de la Ankara

Formatul București 9 reunește statele de pe Flancul Estic al NATO și funcționează ca platformă de coordonare politică și strategică înaintea deciziilor majore ale Alianței. Reuniunea de la București are loc cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați urmează să discute prioritățile de securitate ale Alianței. NATO a anunțat oficial că summitul din 2026 va avea loc în capitala Turciei, pe 7 și 8 iulie.

Pentru România, miza este ca vocea regiunii să fie clară: apărare mai puternică pe Flancul Estic, relație transatlantică consolidată, sprijin eficient pentru Ucraina și Republica Moldova și investiții militare care să producă efecte reale, nu doar angajamente politice.

Într-o regiune aflată aproape de război, Summitul B9 de la Cotroceni transmite un mesaj simplu: securitatea Europei începe la granița de est, iar România vrea ca această realitate să fie auzită înaintea deciziilor NATO de la Ankara. Clara DIMA