În ultimii zece ani au dispărut 100 dintre bibliotecile Iaşului!

* în ţară au fost închise, din 1999 încoace, 4.000 de biblioteci! * „Ce se întâmplă cu toate aceste biblioteci e un mister; de ce în loc să insistăm să deschidem filiale noi în satele din comunele în care există deja biblioteci noi tot trecem în catastif anual alte câteva zeci sau sute de biblioteci care-şi închid uşile este inexplicabil”, susţine senatorul ieşean Dan Lungu

Zilele trecute, senatorul ieşean Dan Lungu (USR)atrăgea atenţia asupra faptului că, anual, în România se înregistrează o scădere a numărului de biblioteci. Din anul 2000, până în prezent, numărul bibliotecilor funcţionale la nivel naţional a scăzut drastic, aproximativ 4.000 de biblioteci fiind tăiate de pe listă în cursul a numai 20 de ani. Astfel, dintr-un total de 13.422, au rămas deschise cititorilor doar 9.479 de astfel de unităţi. Lucrurile nu stau mai bine nici la nivel local, pentru că în judeţul Iaşi au fost închise, în aceeaşi perioadă, 173 de biblioteci. Dintre acestea, mai bine de 10 au fost închise doar în ultimii doi ani!

Unul dintre motive este legat de legislaţia greu de desluşit de către aleşii locali, aceştia preferând, din motive de „interes local”, să transforme posturile de bibliotecar în posturi de... referent cultural, încurajaţi oarecum şi de noua lege a salarizării.

Dictatura primarilor de comune ucide cultura

„Am sesizat prefectul judeţului Iaşi încă din urmă cu doi ani despre ceea ce se întâmplă cu bibliotecile rurale, despre cazurile în care postul de bibliotecar şi, implicit, bibliotecile au dispărut în unele localităţi din judeţ”, spune scriitorul Dan Doboş, directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi” din  Iaşi. Din nefericire, lucrurile au căpătat, între timp, culoarea tragicului. În aceşti doi ani, zece biblioteci din judeţ au fost desfiinţate. „Am înştiinţat unităţile administrativ-teritoriale, în 2017, cu privire la necesitatea funcţionării bibliotecilor la nivel local, însă, din nefericire, totul depinde de Consiliile Locale”, ne-a declarat Felix Guzgă, purtător de cuvânt al Istituţiei Prefectului Iaşi.

Practic, se trăieşte în dictatura primarilor de comune, iar autorităţile statului nu au niciun cuvânt de spus în faţa noilor baroni rurali ai ţării. Întrebat recent despre toate acestea, ministrul Culturii, Daniel Breaz (încă interimar şi la Educaţie, după demiterea Ecaterinei Andronescu), a spus, la Iaşi, că, în concepţia sa, elevii pot citi cărţi şi pe internet. Doar că, pentru că a-i citi pe clasicii români, ca Sadoveanu, de exemplu, pe net, costă. Iar dacă e să fie fără cost, trebuie... „furat” de undeva. O ignoranţă greu de înţeles pentru un personaj cu greutate de ministru!

Nu mai punem la socoteală faptul că bibliotecile acestea aveau asigurate, conform legislaţiei în vigoare, nu doar existenţa, ci şi un fond de carte din bugetele locale. Dar, când alegerile bat la uşă şi praful e de un lat de palmă pe mai toate uliţele satelor, parcă şi primarilor le intră, dintr-o dată, un soi ciudat de ruşine culturală şi lasă baltă cărţile pentru a se dedica... promisiunilor. Că, deh!, ce voturi mai aduc astăzi „domnişorii” cu chef de trândăvit prin biblioteci?

Anual, se închid 100 de biblioteci

Într-un raport intitulat Activitatea unităţilor cultural-artistice  - anul 2018, Institutul Naţional de Statistică din România (INS) arată cum numai în ultimul an în România au fost închise peste 100 de biblioteci. Dintre acestea, patru au fost biblioteci ale institutelor de învăţământ universitar, cinci au fost specializate, adică au deservit instituţiile publice şi agenţii economici, 47 au fost biblioteci şcolare şi 59 au fost biblioteci publice. „Raportat la numărul de locuitori, se evidenţiază că, în anul 2018, la o bibliotecă publică au revenit în medie 8.849 de locuitori, iar unui locuitor i-au revenit, în medie, 2 volume din colecţiile acestora”, au precizat reprezentanţii INS. Trebuie precizat însă şi faptul că de serviciile bibliotecilor publice beneficiază în prezent numai 6% din populaţia rezidentă a ţării.

Judeţul Iaşi, cu 444 de biblioteci, primul în topul naţional

În ceea ce priveşte distribuţia în teritoriu a bibliotecilor la nivel regional, datele prezintă faptul că cele mai multe biblioteci deschise se află în regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, locurile cu cele mai puţine fiind regiunea de Vest şi Bucureşti-Ilfov. La nivel local, în raportul INS este menţionat că judeţul Iaşi, cu 444 de biblioteci, a fost primul în topul naţional, fiind urmat de către Argeş, cu 368 de biblioteci funcţionale. „Aici intervine faptul că, deşi raportul prezintă Iaşul ca ocupând un loc fruntaş la număr de biblioteci funcţionale, el nu este nici pe departe un model, pentru că bibliotecile din judeţ se închid şi aici treptat. Municipiul este cumva privilegiat în raport cu restul judeţului. Dacă în urmă cu zece ani aveam în judeţ aproape 550 de biblioteci, astăzi avem cu 100 mai puţine. Numai în cursul anului trecut s-au închis şase dintre ele, deci cu siguranţă Iaşul nu e un exemplu. Ce se întâmplă cu toate aceste biblioteci e un mister; de ce în loc să insistăm să deschidem filiale noi în satele din comunele în care există deja biblioteci noi tot trecem în catastif anual alte câteva zeci sau sute de biblioteci care-şi închid uşile este inexplicabil. Când vom realiza că trebuie să avem grijă ca toate să rămână deschise, ca fondul de carte să fie adecvat numărului de locuitori, iar ca bibliotecarii să fie pregătiţi şi implicaţi în viaţa comunităţii locale – abia atunci vom vedea cum lucrurile, treptat, vor începe să se schimbe în comunitate. Momentan, ne îndreptăm spre un dezastru cultural, iar mediul rural este cel mai expus”, a menţionat Dan Lungu, senator USR.

Cât priveşte intenţia autorităţilor de a inaugura la Iaşi un mall cultural, aceasta pare a rămâne, definitiv, în stadiul de bune intenţii, căci, vorba directorului Dan Doboş, de atingerea visului „nu ne despart decât doi ani şi zece milioane de euro”!

Daniel BACIU