Istoricul Gheorghe I. Brătianu
Dimensiune font:
* 60 de ani de la moarte
A fost unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a avut ţara noastră, cel mai strălucit din generaţiile care au activat în perioada interbelică, ilustrând una dintre etapele cele mai rodnice din întreaga evoluţie a istoriografiei româneşti. S-a născut la 30 ianuarie 1898, în comuna Ruginoasa din judeţul Iaşi, ca fiu al lui Ion I.C. Brătianu (Ionel) şi al Mariei|Moruzi. A urmat Liceul Naţional din Iaşi, apoi Facultatea de Drept a Universităţii „Al.I. Cuza” şi la Facultatea de Litere de la Paris. A obţinut titlul de doctor în filozofie la Universitatea din Cernăuţi (1923) şi în litere (1929). Timp de 17 ani, între 1923-194-0, a fost profesor la Facultatea de Litere - Istorie din Iaşi, apoi, din 1940 până în 1947, la cea din Bucureşti, succedând lui N. Iorga la Catedra de Istorie universală. Cu însuşiri deosebite de dascăl, Gh.I. Brătianu a creat o şcoală istoriografică la care s-au format mulţi dintre istoricii noştri de frunte. Puţini dintre ei l-au egalat însă pe Gh.I. Brătianu în ce priveşte varietatea preocupărilor şi amploarea operei publicate. O listă, selectivă, a lucrărilor sale, consemnează 38 de cărţi şi broşuri, precum şi 99 de articole în publicaţii ştiinţifice, tratând probleme de istorie medievală, cât şi de istorie modernă, contemporană şi de politică curentă. Cercetările sale de istorie naţională s-au concentrat asupra unor probleme majore: formarea şi continuitatea poporului român pe teritoriul pe oare îl locuieşte, formarea statelor medievale rumâneşti, organizarea socială şi politică a vieţii româneşti în Evul Mediu. Dintre lucrările publicate, cităm: „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român” (1940), „Originile şi formarea unităţii româneşti” (1942), „Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti” (1945), „Sfatul domnesc şi adunarea stărilor în Principatele Române” (postum, 1977). Gh. I. Brătianu a fost un deschizător de drumuri în domenii ale istoriei universale, cum ar fi isteria economică şi socială a Bizanţului sau istoria comerţului italian în Marea Neagră. Valoarea activităţii sale multilaterale a fost apreciată prin alegerea ca membru al Academiei Române şi al altor societăţi ştiinţifice străine.
Aflându-se, din 1930, în fruntea unei disidenţe liberale, a fost arestat de către regimul comunist şi închis, în 1950, la Sighetul Marmaţiei, unde a încetat din viaţă, în urmă cu şase decenii, în ziua de 24 aprilie 1953.
Ionel Maftei
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau