Raymond Chandler – Sora cea mica

Initial, cand am auzit ca *Nemira* va publica acest roman, nu cunosteam prea multe despre subiectul lui si despre autor, *Raymond Chandler*. Intre timp, am aflat anumite detalii despre cariera scriitorului american, care a contribuit la scenariile unor filme celebre de la Hollywood, precum *Double Indemnity* (1944) ori *Strangers on a* *Train *(1951), regizat de *Alfred Hitchcock. *Prima carte de *Chandler* pe care am citit-o a fost romanul *Nu-i usor sa spui adio*, iar dupa ce mi-a fost deschis apetitul, a urmat, aproape logic, si lectura volumului *Sora cea mica*.

Atentia asupra cartii recenzate mi-a fost stimulata si de versiunea cinematografica a romanului, ‘usor’ modificata, bineinteles, titlul peliculei vizionate anterior lecturii fiind oarecum ‘sec’, si anume *Marlowe *, in rolul principal evoluand* James Garner*. Filmul a fost difuzat si de unul din posturile de televiziune prezente in grila de programe de la noi, specializat pe nisa filmelor ‘clasice’ de la Hollywood.* Sora cea mica* (*The little sister*, 1949) este o carte ecranizata relativ tarziu, comparativ cu data de aparitie si cu alte carti de gen. *Marlowe* este un film turnat la aprox. 20 de ani dupa roman, in 1969.

Povestea cartii o constituie un caz obscur si intortocheat din lumea stralucitoare a Hollywood-ului – o actrita ‘implicata’ intr-un ‘labirint’ de santaje si minciuni, personaje principale fiind chiar cunostinte si rude apropiate… Cititorul descopera treptat ca aparentele pot fi extrem de inselatoare, Mavis Weld intrand mai degraba in categoria victimelor, care au totusi o parte de vina pentru situatia respectiva…

Intriga este declansata in momentul in care Orfamay Quest, o tanara din Manhattan, Kansas, vine in Los Angeles, intr-o Californie insorita, pentru a-l gasi pe fratele disparut de ceva timp, Orrin. Pentru o suma insignifianta aproape, de douazeci de dolari, detectivul Marlowe este amestecat in gasirea fratelui fetei, ajungand mai tarziu sa regrete alegerea facuta. Printre personajele cu un rol mai mult sau mai putin important in descalcirea itelor acestui caz neobisnuit se numara si o cunostinta de-a lui Mavis Weld, domnisoara Dolores Gonzales, un vecin susceptibil de langa apartamentul lui Orrin, pe nume George Hicks, Lester Clausen, administratorul cladirii cu apartamente de inchiriat, doctorul Vincent Lagardie, asa-zis neurolog, locotenentul de politie Christy French, gangsterul cunoscut drept Weepy Moyer, Sewell Endicott, aici procuror districtual, spre deosebire de functia de avocat detinuta in romanul *Nu-i usor sa spui adio *, etc.

Pe intreg cuprinsul romanului apar noi si noi victime ale unor crime inexplicabile, majoritatea acestora urmand tiparul unui criminal in serie, prin folosirea drept arma a crimei a unor spituri de gheata, infipte in ceafa. Scriitorul ne conduce in lumea tenebroasa si nevazuta a Hollywood-ului, a gangsterilor stilati, dar necrutatori, a politailor suspiciosi, aroganti si chiar ignoranti, a falsilor doctori si asistenti
medicali etc. Idealizarea vietii din SUA anilor ’40 ai secolului trecut (in particular zona Californiei), prezenta ce-i drept aproape in permanenta, de catre cititorii si autorii revistelor glossy despre lumea filmului sau cea a afacerilor extrem de banoase cu minim de efort se vede ‘combatuta’ aici, in romanul *Sora cea mica *, unde *Chandler* utilizeaza cu subtilitate ironia, umorul si cinismul. Desfasurarea actiunii din carte are un ritm variat, cand mai accelerat, cand mai domolit, iar rasturnarile de situatie si personajele cat se poate de veridice sunt alte puncte forte ale lecturii. Observam iarasi o evidenta vocatie a lui *Raymond Chandler* in a prezenta intr-un mod cat mai complex lumea in care traim, cu slabiciunile, calitatile si tiparele umane raspandite pretutindeni, indiferent de straturile sociale din care provin personajele.

Aceasta carte va multumi cu siguranta pe cititorii romanelor de suspans, atat pe cei obisnuiti cu scrierile politiste ale lui *Chandler*, cat si pe cei care descopera abia acum acest gen literar, in ciuda anumitor intamplari din poveste caracterizate poate de pragmatism dus la extrem ori de naturaletea, ‘duritatea’ perspectivelor, sentimentelor si trairilor avute de personaje.

Pentru a incheia, consider ca analiza romanului facuta la inceputul cartii de Val McDermid, autoare de romane politiste, este una cat se poate de adecvata si necesara:

“Nicaieri nu este Marlowe mai supus greselii decat in acest al cincilea roman al lui Raymond Chandler. Iar modul in care isi gestioneaza tendinta spre eroare este cel care il transforma intr-un erou. [...] cavaler in armura sifonata, peticita si usor ruginita [...] Nu poate rezista in fata unui strigat de ajutor, mai ales cand acesta e insotit de o glezna fina.[...]”

“Exista deopotriva un echilibru si o tensiune intre duritate si sentimentalism, intre modernism si romantism, bogatie si saracie, realitate si fantezie, speranta si disperare, iluzie si deziluzie. Si toate acestea isi au originea in acel Los Angeles pe care Chandler l-a imortalizat asa cum n-a mai reusit s-o faca niciun alt autor de fictiune politista inaintea lui si foarte putini au izbutit dupa el.[...]”

Sursa: http://www.cartidecitit.ro/