Roger Zelazny – Lordul Luminii

Nu stiam exact la ce sa ma astept cand am cumparat “Lordul Luminii”. Ca intotdeauna, am citit descrierea de pe spatele cartii, care spunea, pe scurt, ca actiunea se desfasoara in jurul unor asa-zise zeitati hinduse, care tin lumea sub control. Aceste zeitati nu erau altceva decat oameni, primii dintre colonistii planetei Urath, care descoperisera secretul imortalitatii prin reincarnare. Fantasy-ul se impleteste cu SF-ul, pentru ca reincarnarea este posibila doar prin intermediul unei tehnologii extrem de avansate, care scaneaza creierul uman si stabileste, in functie de amintirile gasite, forma in care persoana se va reincarna, in schimbul unei sume de bani.

“Zeii” si-au luat numele din mitologia hindusa si pretind ca sunt intr-adevar de origine divina, avand numeroase temple in care oamenii, nestiutori si naivi, le inchina rugaciuni si platesc tribute. Cu timpul, ei au capatat Atribute divine, pe care si le-au perfectionat cu ajutorul unor arme avansate : Yama – “zeul Mortii”  chiar poate ucide cu privirea sa, iar Agni – “zeul focului” poate scoate din bagheta sa focuri primordiale ce mistuie orice in calea lor. Sam insusi (personajul principal al romanului), are un Atribut divin, electrodirectia, iar din mainile sale poate scoate fulgere mortale.

Cartea este structurata in 7 capitole, primul si ultimul descriu prezentul, iar celelalte 5 reprezinta amintiri ale lui Sam – Lordul Luminii, din celelalte incarnari ale sale. Sam propovaduieste invataturile lui Buddha, desi nu este neaparat un adept al acestora si este numit Siddhartha, luandu-si asemenea acestuia, discipoli si adunand in jurul sau sute de oameni. Este condamnat de zei, buddhismul fiind o religie care nu este bazata decat pe individ, ei devenind astfel inutili.

Amintirile lui Sam dezvaluie povestea razvratirii sale impotriva zeilor. Pentru ca vrea sa spuna adevarul despre locuitorii Orasului Celest, porneste un razboi impotriva lor, apeland la rakasha, primii locuitori ai planetei. Acestia sunt fiinte inselatoare, pe care le elibereaza din subteran, unde fusesera incatusate de el cu mult timp in urma, la colonizarea planetei. In batalie i se alatura si Yama, zeul mortii, alaturi de care aproape castiga batalia impotriva zeilor. Dupa multa vreme – in prezentul povestirii, Lordul Luminii revine pentru o ultima batalie.

Impresionant la acest roman, pe langa subiectul de natura religioasa/morala, este modul in care ridica numeroase intrebari nu numai despre conditia si scopul omului, ci si despre societatea actuala, care ne duc cu gandul la marea « Teorie a Conspiratiei », caci zeii tineau umanitatea sub control, impiedicand progresul tehnologic. Zelazny reuseste sa imbine cu maiestrie elementele de fantasy si SF, plasand actiunea intr-un viitor indepartat si presara intreaga lectura cu pasaje pline de poezie care nu au facut altceva decat sa ma impresioneze. Rareori am gasit descrieri sensibile, ale unui privitor iscusit, intr-o carte SF. Ma refer la detalierea unui cantec de pasari, a unui rasarit plin de culoare sau a unei piete forfotind de lume.

De apreciat sunt si notele de subsol ale traducatorului, care pentru cei neinitiati in mitologia hindusa sunt de un real ajutor.
Setea de putere si vesnica dorinta a omului de a fi tanar si nemuritor sunt imbracate intr-o poveste, care, in ultima instanta, este a unui erou care doreste fericirea umanitatii si lupta pe parcursul mai multor vieti pentru a-si atinge scopul.

Sursa: http://nemirabooks.ro