Amendă istorică pentru bănci. 710 milioane de euro în dosarul ROBOR

Cele mai mari bănci din România au primit cea mai dură amendă aplicată vreodată de Consiliul Concurenței. Sancțiunile totale ajung la 3,73 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, într-un dosar care vizează modul în care a fost influențată rata ROBOR, indicator de care depind încă ratele lunare ale multor români cu credite în lei.

Potrivit Consiliului Concurenței, băncile ar fi făcut schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, în perioada de fixing. Această etapă este esențială pentru stabilirea indicelui, iar cotațiile ferme transmise de bănci ar fi trebuit să fie independente și confidențiale.

ROBOR influențează dobânzile pentru creditele acordate firmelor, autorităților publice locale, dar și persoanelor fizice care au contractat credite cu dobândă variabilă în lei înainte de mai 2019 și nu au trecut la IRCC.

Băncile sancționate și valoarea amenzilor

Ancheta a vizat 11 bănci, însă amenzile au fost aplicate pentru 10 instituții, după ce OTP Bank România a fost preluată de Banca Transilvania. Din acest motiv, Banca Transilvania va plăti și amenda aferentă faptei atribuite OTP Bank.

Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, cu 875,74 milioane lei, la care se adaugă 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România. Banca Comercială Română a fost amendată cu 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei, UniCredit Bank cu 431,03 milioane lei, BRD-Groupe Société Générale cu 412,47 milioane lei, iar ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București cu 405,91 milioane lei.

CEC Bank a primit o amendă de 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească de 96,49 milioane lei, Libra Internet Bank de 45,86 milioane lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România de 28,1 milioane lei.

Cum ar fi fost influențată rata ROBOR

Consiliul Concurenței susține că, în cadrul procedurii de fixing, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. În mod normal, aceste cotații trebuie transmise independent, fără schimb de informații între participanți.

Instituția arată că problema este cu atât mai importantă în cazul maturităților ROBOR la 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus. În aceste situații, media tranzacțiilor reale nu poate fi folosită ca indicator relevant, iar cotațiile băncilor capătă o greutate mai mare în stabilirea indicelui.

Concluzia Consiliului Concurenței este că acest comportament ar fi dus la un nivel mai mare al ROBOR. Efectul a fost favorabil creditorilor, dar a afectat consumatorii și debitorii ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

„Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Ce urmează pentru bănci

Investigația a fost declanșată la finalul anului 2022 și a durat aproape patru ani. Dosarul a parcurs și etapa obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, deoarece Consiliul Concurenței a constatat și încălcarea Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.

Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Aceste planuri urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței.

Bogdan Chirițoiu a precizat că decizia nu vizează reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR. Potrivit acestuia, hotărârea de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.

Dan DIMA