Lista măsurilor fiscale care intră în vigoare de la 1 noiembrie

Pachetul de măsuri fiscale care introduce și majorează taxe, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, a fost publicat în Monitorul Oficial vineri seară, după ce joi a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis. O parte din schimbări intră în vigoare de la 1 noiembrie 2023, în timp ce altele începând de la 1 ianuarie 2024.

Mai multe taxe vor crește, altele noi vor fi introduse, iar anumite facilități fiscale vor fi eliminate, odată ce proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea va intra în vigoare.

Iată principalele măsuri care intră în vigoare la 1 noiembrie.

Se elimină scutirea de impozit pe venit pentru IT-iști
IT-iștii vor plăti, începând cu 1 ianuarie, impozit 10% pe venit pentru suma ce depășește salariul de 10.000 lei brut.

Economedia a întrebat numeroase companii care angajează IT-iști dacă vor compensa eliminarea scutirii de impozit, dar nu am primit răspunsuri. O singură companie a transmis pentru Economedia că va compensa eliminarea scutirii de impozit.

Astfel, mulți IT-iști vor fi confruntați cu scăderi ale salariilor nete.

IT-iștii vor fi scutiți de la contribuția la Pilonul 2
IT-iștii nu vor mai contribui obligatoriu la Pilonul 2. Dacă își doresc să o facă în continuare, ei trebuie să solicite acest lucru în mod expres.

Această măsură este una cu dublu tăiș pentru angajații din IT. Pe de o parte, ei vor avea un salariu net mai mare, din moment ce nu vor mai plăti un tip de „taxe”. Asta ar putea compensa parțial faptul că unele salarii nete vor scădea, odată cu reintroducerea impozitului pentru sectorul IT, altă măsură decisă de Guvern prin pachetul fiscal. Pe de altă parte, pensia privată a acestor angajați nu va mai beneficia de noi contribuții, așa că vor rămâne cu pensia privată acumulată până în prezent.

 

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu mai sunt scutiți de contribuție la sănătate și de CAM
Angajații din sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai fi scutiți de la plata contribuției la sănătate (CASS) și a contribuției asigurătorie pentru muncă (CAM).

În acest sens, Guvernul și sindicatele au convenit ca salariul minim brut în construcții să crească la 4.582 lei, iar cel din agricultură și industria alimentară la 3.436 lei, pentru ca salariile angajaților din aceste sectoare să nu scadă să după ce Executivul a decis reintroducerea contribuțiilor la sănătate.

Guvernul voia inițial să majoreze salariile din construcții la 4.500 lei, dar a retras ordonanța, pentru că unele salarii ar fi scăzut după introducerea contribuțiilor la sănătate. Detalii, AICI.

În prezent, salariul minim brut în construcții este de 4.000 lei, dar nu se plătesc contribuții de sănătate, așa că salariul net încasat de angajat este de 3.150 lei. Sindicaliștii afirmaseră că dacă salariul brut va fi majorat la 4.500 lei, dar se reintroduc contribuții la sănătate, atunci salariul net scade cu 56 lei, la 3.094 lei.

În agricultură și industria alimentară, salariul minim brut era de 3.000 lei și a fost majorat de la 1 octombrie la 3.300 lei, odată cu majorarea salariului minim brut pe țară. Dacă s-ar reintroduce contribuții la sănătate, la un salariu minim de 3.300 lei, asta ar însemna pentru salariații din sector o reducere a salariului net de 94 lei.

Se limitează plățile cash
Guvernul va introduce o măsură prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, chiar până la 1.000 lei de persoană.

Astfel, se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică.

Potrivit proiectului mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.

De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.

Se pot face încasări și plăți între o persoană juridică și o persoana fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.

Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.

Dacă nu se respecta plafoanele de mai sus se aplica amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.

Se pot face încasări și plăți între 2 persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.

Limitarea plăților cash i-a nemulțumit pe micii comercianți, care spun că li se întâmplă se meargă seara să refacă stocurile de marfă de la magazinele de tip cash& carry și vor să facă plata cu numerarul încasat peste zi de la clienți, bani pe care nu au apucat să îi depună în bancă.

„Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, a spus pentru HotNews Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR.

El a explicat că pentru micii comercianți este o problemă și depunerea numerarului într-un cont bancar, pentru că în zonele rurale sunt puține agenții bancare, iar un alt neajuns îl reprezintă comisioanele:

„Pe persoană fizică, tranzacțiile cu cardul au comisioane rezonabile. Dar la cardul pe firmă, comisioanele urcă la 3%. Păi și eu dacă iau țigări- pe care nu pot să le vând decât la un anumit preț- sau cumpăr ulei, unde marja e de 3,2% din start toată marja aia mi se duce pe comisionul dat băncii”