Jumătate din populația Greciei trăiește în doar 4,3% din teritoriu, ceea ce corespunde la 5.241.300 de persoane, potrivit datelor recensământului din 2021

Concentrarea excesivă a populației grecești pe o suprafață extrem de limitată a teritoriului face ca condițiile de viață din peninsula Atica – unde este situată capitala Atena – să fie insuportabile și amenință regiunea cu deșertificarea, relatează Kathimerini.

Problema este intensificată de criza climatică și de lipsa unui țesut urban planificat. Soluția este oferită de practicile de durabilitate din Atica și, mai ales, de inversarea tendinței prin dezvoltarea regională – un demers mai ușor de formulat decât de pus în aplicare.

La nivelul comunităților municipale, cu un an de referință 2021, 277 din 6 138 – adică 4,5% din numărul total – reunesc peste 80% din populație. Este indicativ faptul că 23 de comunități municipale au densități de peste 10.000 de persoane pe kilometru pătrat, patru dintre acestea depășind 20.000 de persoane pe kilometru pătrat.

„Timp de 50 de ani am avut fluxuri masive de migrație internă care au fost deservite de construcții arbitrare și de invadări. De fapt, modelul care ne-a adus până aici s-a bazat pe logica supra-educației și a mobilității”, a declarat Byron Kotzamanis, profesor de demografie la Universitatea din Tesalia.

„Ca să simplificăm, fiul fermierului a emigrat la oraș pentru a deveni profesor universitar”, a declarat el pentru Kathimerini.

Aceeași cale a fost urmată și de imigranții străini, care s-au stabilit în centrele urbane, cu excepția celor care s-au mutat pe insule pentru a lucra în turism.

Pentru a înțelege creșterea inegalității în distribuția populației de-a lungul deceniilor, în 1951, 80% din populație era concentrată în 2.179 din cele 5.795 de entități municipale – adică 37% din totalul acestora – și doar opt aveau o densitate de peste 10.000 de persoane pe kilometru pătrat.

Supra-concentrarea populației în Atica a fost combinată cu eșecurile cronice ale statului în planificarea unei mega-orașe durabile, ceea ce, în ochii experților, face din această localitate un caz unic.

Declinul demografic nu este în măsură să inverseze cifrele populației din Atica. Dimpotrivă, acesta intensifică tendințele de deșertificare de la periferie. Se preconizează că populația totală a Greciei va scădea de la câteva sute de mii la peste 1,5 milioane de persoane până în 2050 – de la 5% la 10%, în funcție de balanța imigrației.

Cu toate acestea, ratele de declin vor fi mult mai mari într-o mare parte a zonelor rurale de pe continent – cum ar fi Macedonia, Epir și Laconia din Peloponez – decât în zonele metropolitane din Atena, Salonic și alte mari centre urbane.

Printre posibilele soluții la această problemă se numără:

Epuizarea posibilităților de intervenție în Atica, cu scopul de a inversa o parte din planurile care au modelat-o, cum ar fi demolările sau construcțiile ilegale, reîmpădurirea, modernizarea infrastructurii edilitare și a spațiilor publice.
Elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare regională, astfel încât provinciile să poată atrage un procent mai mare din totalul populației. Expansiunea turismului, investițiile tehnologice și industriale, precum și digitalizarea, care – printre altele – fac posibilă munca la distanță, pot ajuta în această direcție.