De ce unii oameni trec de 100 de ani fără boli grave. Descoperirea care schimbă tot și ce legătură are Iașul cu longevitatea

Oamenii de știință au descoperit că secretul centenarilor nu este doar norocul genetic, ci un tipar misterios de rezistență la boli. Studiul aduce o întrebare crucială și pentru Iași: putem învăța din biologia celor care sfidează statisticile și trăiesc un secol în sănătate?

Trăim mai mult decât generațiile trecute, dar puțini ajung la 100 de ani. Longevitatea extremă rămâne un mister, însă noile cercetări oferă o perspectivă tulburătoare: centenarii nu doar că trăiesc mai mult, ci și evită în mod neașteptat bolile care îi doboară pe ceilalți.

Echipa de epidemiologi condusă de Karin Modig, la Karolinska Institutet, a demonstrat că oamenii care ating vârsta de 100 de ani nu doar amână afecțiuni precum infarctul, accidentul vascular cerebral sau demența, ci le dezvoltă mult mai lent decât restul populației. La 85 de ani, doar 4% dintre viitorii centenari suferiseră un AVC, comparativ cu peste 10% dintre cei care au murit înainte de 100 de ani. La 100 de ani, doar unul din opt trecuse printr-un infarct – de două ori mai puțini decât cei care s-au stins înainte de 90.

Cercetătorii au descoperit că secretul nu este supraviețuirea eroică după boală, ci rezistența aproape inexplicabilă la declanșarea bolilor grave. În timp ce majoritatea oamenilor acumulează afecțiuni încă din jurul vârstei de 70–75 de ani, centenarii rămân relativ sănătoși până aproape de 90. Chiar și atunci, bolile apar mai rar, afectând de obicei un singur sistem al organismului, ceea ce le face mai ușor de controlat.

Această „îmbătrânire încetinită” contrazice mitul conform căruia o viață lungă vine la pachet cu un munte de diagnostice. În realitate, cei care trec de un secol reușesc să evite depresia, demența și marile boli cardiovasculare, rămânând funcționali și activi chiar și la vârste la care restul lumii se stinge.

Pentru Iași, unde speranța de viață abia se apropie de media europeană, aceste rezultate deschid o întrebare dureroasă: cum putem transforma concluziile științifice în politici de sănătate și stiluri de viață care să prelungească nu doar anii, ci și calitatea vieții? Într-un oraș unde spitalele sunt pline de pacienți tineri cu boli cardiovasculare și metabolice, lecția centenarilor devine alarmant de actuală.

Clara DIMA