Ioan Nicolae vrea să răscumpere un combinat scos la licitaţie

 Combinatul chimic Amurco Bacău este scos la licitaţie de la 40 de milioane de lei * la licitaţie poate participa chiar şi Ioan Nicolae, patronul combinatului * deşi societatea este în faliment, proprietarul Ioan Niculae spune că ar putea redeschide combinatele chimice pe care le deţine

 

 

Combinatul chimic Amurco Bacău (fost C.Ich., Sofert), una dintre cele mai mari unităţi de profil din România, este scos, pentru a treia oară, la licitaţie. Licitaţia publică este organizată de lichidatorul său judiciar, Sierra Quadrant, şi porneşte de la aproape 40 de milioane de lei fără TVA. Licitaţia vizează Terenul Batal (halda de fosfogips) în suprafaţă de 274.962 mp, amplasat pe raza a trei comune, Letea Veche, Tamaşi şi Buhoci, şi Platforma industrială Amurco (terenuri în suprafaţă totală de peste 467.000 mp, clădiri şi construcţii speciale cu o suprafaţă construită la sol de aproape 104.000 mp, împreună cu mijloace fixe şi stocuri diverse). Pentru a doua zi, însă, Sierra Quadrant a anunţat licitaţie publică cu strigare şi pentru vânzarea de mijloace de transport, maşini unelte, stoc de rulmenţi, laminate, piese de schimb şi substanţe chimice.

Amurco face parte din grupul de şase combinate de îngrăşăminte chimice deţinute de omul de afaceri Ioan Niculae, toate în insolvenţă. Proprietarul combinatului a declarat că datorită anunţatei plafonări a preţului la gaze va redeschide combinatele chimice falimentare ale companiei sale Interagro, între care şi Amurco. Ioan Niculae spune că recenta ordonanţă guvernamentală 114 din 28 decembrie 2018 este avantajoasă pentru el, pentru că prevede plafonarea preţului la 68 de lei/MWh la gazele naturale, materie primă la fabricarea îngrăşămintelor chimice. „Dacă aşa se va aplica, deschid imediat toate cele şase fabrici. Dar să fie 68 de lei, nu să apară iar artificii astfel încât să urce la 100 de lei”, a declarat omul de afaceri.

„Pentru a redeschide cineva Amurco ar trebuie să cumpere mai întâi activele. La licitaţie poate participa chiar şi domnul Ioan Niculae. Dar până acum nu a apărut nici un client pentru aceste active. Este a treia licitaţie. La Amurco sunt însă două probleme: vechimea instalaţiilor (două dintre ele aparţin altui comerciant) şi halda de fosfogips, pentru că terenul ei aparţine primăriei, iar obligaţiile de mediu aparţin Amurco. Ar fi minunat să poată fi repornit combinatul, dar nu-i uşor. Până vineri seara nu a apărut nici un investitor interesat. Înainte, au venit doi-trei din alte ţări, dar cum au venit aşa au şi plecat”, spune Florin Dragomir, administratorul companiei Sierra Quadrant. În decizia de redeschidere a fostului Combinat de Îngrăşaminte Chimice de la Bacău nu trebuie uitat nici faptul că Amurco a fost de departe cel mai mare poluator din istoria recentă a oraşului, cu efecte asupra sănătăţii despre care specialiştii au tot spus că sunt îngrijorătoare pe termen mediu şi lung. În 2017, Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a închis şi nu reabilitat 68 de depozite ilegale de deşeuri ce constituie un risc grav pentru sănătatea umană şi pentru mediu, unul dintre ele fiind halda fosfogips în suprafaţă de peste 16 hectare din sudul Bacăului.

Amurco, închis de cinci ani

Amurco Bacău este închis din 2014, când a intrat în insolvenţă împreună alte cinci firme deţinute de InterAgro: Donau Chem Turnu-Măgurele, Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, Ga Pro Co Săvineşti şi Nitroporos Făgăraş. Fără materie primă, cu plata înainte şi cu o factură la gaze mai mare cu 50%, InterAgro s-a prăbuşit, fabricile s-au închis, angajaţii au fost trimişi în şomaj. În vara anului trecut, din tot grupul Interagro, doar combinatul Viromet Victoria mai funcţiona, Chem Gaz Slobozia şi Donau Chem Turnu Măgurele fiind în observaţie, celelalte trei combinate fiind declarate în faliment. În vara anului trecut, din tot grupul Interagro, doar combinatul Viromet Victoria mai funcţiona, Chem Gaz Slobozia şi Donau Chem Turnu Măgurele fiind în observaţie, iar celelalte trei combinate fiind declarate în faliment. Niculae, la un moment dat cel mai bogat român, a fost condamnat definitiv, în aprilie 2015, la doi ani şi şase luni de închisoare în dosarul „Mită pentru PSD”, pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale din 2009 a candidatului social democrat Mircea Geoană. El a fost eliberat condiţionat din penitenciar în iulie 2016. Între timp, Ioan Niculae a mai primit o condamnare, pe 1 noiembrie 2018, de la Tribunalul Bucureşti, pentru trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul în care este acuzat, între altele, că „a corupt” oameni de afaceri, funcţionari publici şi înalţi demnitari să promoveze o Hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, acest lucru aducând Interagro un beneficiu de 600 de milioane de euro. Decizia magistraţilor nu este definitivă. Condamnarea a mai fost pronunţată pentru acuzaţiile de instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani. Florin CRĂCIUN