REPORTER „Tata a murit acum 20 de minute...”

* Poate că nu le-ar strica, celor care se îndoiesc mereu de gravitatea situației, măcar o vizită prin fața spitalelor COVID din Iași, unde, din nefericire, dramele nu contenesc. Oamenii vin cu ambulanțele și, de multe ori, părăsesc spitalele îndesați în sacii negri ai morții!

COVID-19 a devenit inamicul nostru numărul unu. Deși ne aflăm într-o situație critică de mai bine de un an și jumătate, cu un sistem medical în moarte clinică, încă există indivizi care susțin că virusul nu există. Pandemia a fost - în închipuirea unora - o simplă uneltire venită din partea Organizației Mondiale a Sănătății, pregătită cu mulți ani în urmă pentru a crea o nouă ordine mondială. „Cum să oprești o planetă întreagă din cauza unei răceli, dom'le?”, se întreabă, tot mai des, câte unul.

La poarta spitalului de Boli Infecțioase „Sf Parascheva” din Iași, pacienții își petrec poate ultimele clipe de viață. Familii destrămate, inimi frânte și o mare de lacrimi este noua imagine regăsită în fața spitalelor ieșene. O femeie tânără, cu un copilaș de mână, stă îngândurată, sprijinită de gardul spitalului. „Tata a murit acum 20 de minute. A venit asistenta și mi-a spus. Sunt în stare de șoc, nu am lacrimi să îl plâng”, spune aceasta, sfâșiată de durere.

Această imagine însă înseamnă „teatru” pentru cei care nu cred nici în ruptul capului că tot ce am trăit este adevărat. Întrebând oamenii despre importanța vaccinului, unii se încarcă instantaneu cu veninul urii: „Vor să ne omoare, asta urmăresc! Sunt interese și bani mulți la mijloc. Nu îi mai satură nimeni!”.

La UPU, totul arată ca în vreme de război

Și poți rămâne cu acea iluzie mediocră în care suntem manipulați de sistem, până în momentul în care ajungi pe un pat de spital, cu o dependență nebună pentru masca de oxigen. Oamenii care s-au convins pe pielea lor că nu e de joacă cu virusul au povestit, de fapt, ce se întâmplă. „Acum ești bine, iar mai apoi nu-ți mai poți mișca buzele pentru că nu mai ai putere. Rămâi paralizat la gândul că poate ieri a fost ultima zi când ți-ai ținut copilul în brațe. Regreți profund, dar uneori e prea târziu”, spune unul dintre pacienții care așteptau ieri eliberarea unui pat de spital. Nici replica „mie nu mi se poate întâmpla” nu ține în fața morții. Când vă vin gânduri de negare sau de neacceptare împotriva virusului, gândiți-vă doar la tăcerea sacilor negri, cu fermoar, la inimile sfâșiate de durere, la lipsa părinților, copiilor, fraților și a prietenilor voștri. La adevăratul dezastru sanitar.

Și în timp ce unii își susțin teoriile conspiraționale despre pandemie, spitalele ieșene traversează o criză puternică de oxigen. Duminică dimineață, managerul Spitalului de Boli Infecțioane anunța că pacienții internați la unitatea medicală în cauză riscă să rămână fără oxigen. În momentul de față, salvarea a venit din orașele învecinate, care au trimis în regim de urgență câteva sute de butelii pentru pacienți. Tot ce se întâmplă este o adevărată catastrofă sanitară. Nu cred că ar trebui să mai existe timp pentru comentarii inutile și lipsite de rațiune. Bolnavii mor pe paturile de la terapie intensivă în suferințe groaznice, de multe ori își dau ultima suflare în ambulanțe, pentru că nu pot beneficia de un loc liber în spital. Pacienții se înghesuie și la Primiri Urgențe, acolo unde totul arată ca în timpul războiului, cu bolnavi îngrijiți la grămadă. Și cu toate imaginile apărute în spațiul public, mărturii ale medicilor care luptă în linia întâi, încă de la începutul pandemiei, există îndoieli asupra acestei boli. 

Poate că nu le-ar strica, celor care se îndoiesc mereu de gravitatea situației, măcar o vizită prin fața spitalelor COVID din Iași, unde, din nefericire, dramele nu contenesc. Oamenii vin cu ambulanțele și, de multe ori, părăsesc spitalele îndesați în sacii negri ai morții! Aceasta este realitatea pe care nimeni dintre cei cu o brumă de rațiune nu o mai poate contesta. Gabriela RUSU