7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății

Anual, la 7 aprilie, este sărbătorită Ziua mondială a sănătăţii, cu scopul de a evidenţia o temă de sănătate specifică unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit www.who.int.

În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii şi găzduită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. La această dată a intrat în vigoare Convenţia OMS. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.

În ultimii 50 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercusiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

"Building a fairer, healthier world for everyone" este tema din 2021 a acestei zile. În ultimii ani, ţările din Pacificul de Vest au cunoscut o creştere economică rapidă, dublată de migraţie şi urbanizare, care au creat ocazii pentru mulţi oameni de a avea o viaţă mai bună. Însă, mulţi alţii au rămas în urmă. Pandemia de COVID-19 a redus câştigurile recente în domeniul sănătăţii şi a împins mai mulţi oameni în sărăcie şi nesiguranţă alimentară, amplificând inegalităţile de gen, sociale şi de sănătate.

Cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii, OMS face apel la acţiuni de eliminare a inechităţilor în materie de sănătate, ca parte a unei campanii globale de-a lungul unui an, pentru a aduce oamenii împreună şi de a construi o lume mai corectă şi mai sănătoasă. Campania evidenţiază principiul constituţional al OMS conform căruia "obţinerea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei fiinţe umane fără deosebire de rasă, religie, credinţă politică, condiţie economică sau socială".

Lumea în care trăim este o lume, încă, inegală. Inechităţile în materie de sănătate nu sunt doar nedrepte şi incorecte, dar ameninţă şi progresele înregistrate până în prezent. De asemenea, aceste inegalităţi au capacitatea de a mări, mai degrabă decât de a restrânge decalajele existente.

Cu toate aceste neajunsuri, inegalităţile în materie de sănătate pot fi prevenite prin strategii care acordă o atenţie sporită îmbunătăţirii echităţii în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile şi marginalizate. COVID-19 a lovit cu putere toate ţările, dar impactul său a fost cel mai dur asupra acelor comunităţi care erau deja vulnerabile, mai expuse la boală, cu mai puţine şanse de a avea acces la servicii de calitate de îngrijire a sănătăţii şi cu mai multe şanse de a experimenta consecinţe nefavorabile ca rezultat al măsurilor luate pentru a reduce pandemia.

De aceea, OMS face apel la lideri să se asigure că comunităţile sunt în fruntea proceselor de luare a deciziilor şi că toată lumea are condiţii de viaţă şi de muncă care să conducă la o sănătate mai bună. În acelaşi timp, îndeamnă liderii să monitorizeze inechităţile în materie de sănătate şi să se asigure că toţi oamenii pot accesa servicii de sănătate de calitate, în funcţie de nevoile şi valorile lor din cadrul comunităţilor lor.

"Trebuie să ne adresăm factorilor de decizie astăzi, privind inechităţile din sănătate, pentru a ne asigura o zi de mâine mai sigură şi mai sănătoasă" a declarat dr. Takeshi Kasai, directorul regional al OMS pentru Pacificul de Vest. Ţările şi teritoriile din Pacificul de Vest, potrivit https://www.who.int/, sunt următoarele: Samoa (SUA), Australia, Brunei Darussalam, Cambodgia, China, Insulele Cook, Fiji, Polinezia Franceză (Franţa), Guam (SUA), S.A.R. Hong Kong (China), Japonia, Kiribati, Republica Populară Democratică Laos, R.A.S. Macao (China), Malaysia, Insulele Marshall, Statele Federate ale Microneziei, Mongolia, Nauru, Noua Caledonie (Franţa), Noua Zeelandă, Niue, Comunitatea Insulelor Mariane de Nord (SUA), Palau, Papua Noua Guinee, Filipine, Insulele Pitcairn (Marea Britanie), Republica Coreea, Samoa, Singapore, Insulele Solomon, Tokelau (Noua Zeelandă), Tonga, Tuvalu, Vanuatu, Vietnam, Wallis şi Futuna (Franţa).

Pentru prima dată în 20 de ani, se preconizează că nivelurile sărăciei globale vor creşte şi vor împiedica progresul către Obiectivele de dezvoltare durabilă; până la 60% dintre persoanele care trăiesc în unele ţări din regiune nu au acoperire cu servicii esenţiale de sănătate; peste 1 miliard de persoane care trăiesc în aşezări neoficiale sau mahalale se confruntă cu provocări sporite în prevenirea infecţiei şi transmiterii coronavirusului; regiunea Asia-Pacific în ansamblu reprezintă aproape 82,5 milioane sau 32% din migranţii internaţionali din lume; 5,9 milioane de copii din regiunea Asia-Pacific riscă să nu revină la şcoală din cauza perturbării educaţiei şi a impactului economic al pandemiei de COVID-19; 52% din populaţia Asia-Pacific rămâne neconectată la internet, potrivit unor date publicate pe site-ul oficial al OMS, https://www.who.int/.

Tema generală sub care se desfăşoară Ziua mondială a sănătăţii este "Universal Health Coverage: everyone, everywhere", Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate (UHC) fiind obiectivul principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest obiectiv vizează asigurarea accesului tuturor persoanelor la serviciile de sănătate de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, chiar în inima comunităţii, fără a suferi dificultăţi financiare. Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate include întregul spectru de servicii de sănătate esenţiale, de calitate, de la promovarea sănătăţii până la prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire paliativă.