De ce nu pot fi detectate, de fapt, dronele rusești care ajung pe teritoriul României

În ultimele două săptămâni, mai multe resturi de drone care provin din Rusia au picat pe teritoriul României. Ministerul Apărării din România arată că au existat mai multe situații în care Ucraina a transmis informații privind evoluția unor ținte prin spațiul aerian al României, care după verificări nu s-au confirmat, ne-au precizat surse oficiale din Ministerul Apărării.
Altitudinea mică la care evoluează dronele, la momentul atacului, le fac greu detectabile pentru orice radar, oricât de performant ar fi. România are radare de ultimă generație, care văd la distanțe foarte mari și au performanțe înalte.

 

România peste 100 de radare, iar MApN încearcă să cocoare cât mai jos posibil altitudinea la care se pot vedea țintele aeriene.
 

 

 

Spre exemplu, în atacul de miercuri au fost utilizate 29 de drone lansate din Crimeea. Ucraina a transmis că a doborât 22.

 

În spațiul nostru aerian nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spațiului aerian. În ceea ce privește cele două drone, vom ști în urma expertizei felul în care fragmentele au ajuns pe teritoriul național.

Concluzii preliminare drone
Primele două drone nu au explodat și nu s-a detectat explozibil nici pe fragmentele de dronă, nici la fața locului.

Nu au fost găsite nici alte elemente de natură nucleară, biologică, chimică.

Nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenționat asupra României.

Niciuna dintre dronele de la care au provenit aceste fragmente ( inclusiv a treia găsită astăzi) nu a fost identificată și urmărită de sistemele noastre radar, în spațiul nostru aerian.

Măsurile luate de MApN

A crescut numărul de militari care au misiuni în această zonă pentru implementarea de măsuri suplimentare, inclusiv subunități de intervenție care să poată acționa în cel mai scurt timp, în funcție de nevoi.

Sunt pregătite echipe EOD care să intervină ori de câte ori cercetăm la fața locului posibile fragmente de drone.

Instalare de mai multe puncte de observație și senzori tereștri.

Dislocarea mai aproape de această zonă de capacități antiaeriene.

Creșterea patrulării pe Dunăre cu flotila fluvială.

Continuarea cooperării cu IGSU pentru pregătirea populației și luarea măsurilor specifice. Am construit adăpoturi la Plauru. Putem să construim și în alte locații dacă vom fi solicitați de comitetele județene pentru situații de urgență, așa cum a stabilit hotărârea CNSSU de vineri, 8 sptembrie 2023.

 

 

 

Relația cu partenerii:

 

Suntem în contact permanent cu Aliații, pe care îi informăm despre evoluția situației în timp real.

 

Ne informăm reciproc cu partea ucraineană.