„UE nici nu vrea să audă de Iaşi-Târgu Mureş“ FOTO

Discuţiile pe plan politic din ultima săptămână privind demersurile de a introduce tronsonul rutier Iaşi-Târgu Mureş ca autostradă în Masterplanul de Transport par a fi tardive. Lipsa unui lobby puternic la Bucureşti, în perioada în care s-a creionat acest document strategic, costurile exorbitante pentru Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, dar şi indicatorii din studiile de trafic au determinat ca acest tronson care ar lega Iaşul de Transilvania să fie trecut ca simplu drum expres în Masterplan. Investiţiile din acest document strategic sunt etapizate până în 2030, incluzând practic şi perioada de finanţare europeană 2014-2020.

„Acest Masterplan a fost întocmit în ideea de a avea un document fix şi să nu mai lăsăm pe cei care se perindă pe la Guvern sau diferite organizaţii să-şi dea cu părerea. Să fie un material concret, care are la bază nişte criterii clare care ţin cont de numărul de maşini care tranzitează pe traseul respectiv, de partea economică, dar şi de viziunea legată de dezvoltarea unei anumite zone“, explică prof. univ. dr. inginer Nicolae Boţu de la Facultatea de Construcţii şi Arhitectură din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ Iaşi.

Autostrada „Montana“- megaproiect inventat pe traseul Borş-Ungheni

Practic, unul dintre scenariile din cea mai recentă variantă a documentului strategic, care apare pe site-ul Ministerului Transporturilor, arată că drumul expres Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, legătură rutieră de peste 300 de kilometri, ar urma să fie realizat după 2020, din fonduri guvernamentale. Pe de altă parte, Autostrada Bacău- Braşov apare ca legătură la reţeaua europeană Comprehensive TEN-T (The Trans-European Transport Networks), dar ca perioadă de realizare 2021-2030. În ceea ce priveşte costurile, Autostrada Braşov-Bacău este estimată la 2 miliarde de euro, iar drumul expres Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni ar costa 4,1 miliarde de euro.

Cod roşu în Master Planul de Transport: Moldova, tăiată de pe harta autostrăzilor FOTO

6,4 miliarde de euro până în 2020
„În masterplan sunt incluse investiţii din fonduri europene, fonduri guvernamentale şi din accize. Până în 2020 am avea, în total, în jur de 6,4 miliarde de euro de cheltuit“, a punctat profesorul universitar. Acesta a menţionat că în aceste zile se poartă discuţii pentru ca până în 2020, să fie construită, cu bani europeni, Autostrada Braşov-Bacău. „Drumul expres Bacău-Paşcani-Iaşi încercăm să-l aducem ca realizare tot până în 2020. Sper să-i fi convins pe cei de la Bucureşti, ca tot până în 2020, să mai facem şi bucla dintre Paşcani şi Târgu Neamţ, astfel încât să fie gata primul tronson din Iaşi-Târgu Mureş. Urmând ca din 2020 până în 2027 să se facă şi porţiunea între Târgu Neamţ şi Târgu Mureş. Întregul proiect costă peste 4 miliarde de euro. Este o sumă foarte mare, reprezintă aproape tot ce se poate face în România până în 2020 cu bani europeni. Târgu Mureş-Iaşi nu este culoar european. UE nu e interesată să bage banii în această rută, nici nu vrea să audă de Târgu Mureş-Iaşi. Acest tronson nu se califică pentru autostradă şi cu greu s-a calificat pentru un drum expres. În condiţiile astea nu putem să face nimic cu bani europeni. Orice am vrea să facem spre Târgu Mureş, facem cu bani proprii“, a explicat prof. univ. dr. ing. Nicolae Boţu, consilierul ministrului Transporturilor Ioan Rus.

EXCLUSIV Kilometri de hârţoage pentru autostrăzi-himeră

Acesta a mai menţionat că se discută ca lucrările de artă (tuneluri, viaducte) care se vor face pe tronsonul Iaşi-Târgu Mureş să fie în profil de autostradă, deoarece o ulterioară intervenţie la acestea ar fi imposibilă.

În acelaşi document strategic aflat pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor există un scenariu TEN-T (The Trans-European Transport Networks) comparativ în care apar mai multe rute de autostrăzi menite a se conecta la reţeaua TEN-T Core. Aici apar două autostrăzi care ar tranzita Moldova şi care ar putea fi realizate în orizontul de timp 2021-2030. Cele două rute sunt Bacău-Suceava-Siret (1,7 miliarde de euro, cost estimativ), care a primit punctaj de 63,6, şi Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni (5 miliarde de euro, cost estimativ), cu un punctaj de doar 39,4.

EXCLUSIV Clanurile din Universitatea de Medicină

9 coridoare primare în UE
Pentru o conexiune rapidă şi sigură în UE, Comisia Europeană a trasat 9 coridoare primare ce vor fi susţinute cu alocări de 26 de miliarde de euro pentru perioada de finanţare 2014-2020.

România este tranzitată doar prin sudul ţării de două dintre rutele principale: Coridorul Orient/Mediterana de Est şi Coridorul Rin-Dunăre. Coridoarele primare vor viza proiecte pentru modernizarea diferitelor căi de comunicaţie organizate ca noduri intermodale, investiţii ce pot fi finanţate prin „Mecanismul Conectarea Europei“.

Practic, politică privind infrastructurile din Europa vizează ca „noua reţea primară TEN-T să fie susţinută de o reţea cuprinzătoare de rute, care vor fi conectate la reţeaua primară la nivel regional şi naţional. Scopul este de a asigura faptul că, progresiv, pe întreg teritoriul UE, TEN-T va contribui la creşterea pieţei interne, la consolidarea coeziunii teritoriale, economice şi sociale şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră“.

Cu toate acestea, într-un document al Comisiei Europene, de la finele anului trecut, apar menţionate mai multe legături rutiere pentru Moldova: Iaşi-Târgu Mureş, Siret-Suceava-Bacău, dar şi Bacău-Braşov.

20 de milioane de euro
La atât este estimat un kilometru de autostradă în zona de munte, iar costurile pentru un kilometru de autostradă în zona de şes ajung la 4,5 milioane de euro.

Licitaţie blocată de şapte luni la proiectul Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş

Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.